Strategia de modernizare a forțelor armate pentru următorul deceniu: ce aspecte sunt considerate la fiecare revizuire
CSAT a analizat și aprobat, în ședința din 7 septembrie 2026, cel mai recent Plan de Înzestrare a Armatei României (PIAR), document care stabilește, pentru perioada 2027-2036, ce echipamente militare va cumpăra România și care sunt prioritățile în domeniul Apărării. Decizia vine la patru ani de la atacul Rusiei asupra Ucrainei, țară cu care România are cea mai lungă graniță.
Ce este PIAR și de ce este necesar
Planul de Înzestrare a Armatei României reprezintă documentul programatic prin care se realizează planificarea unitară a înzestrării Armatei, astfel încât aceasta să dispună de capabilitățile militare necesare îndeplinirii misiunilor, conform legislației în vigoare. PIAR este elaborat în baza Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care prevede că programele multianuale de înzestrare a forțelor sistemului național de apărare sunt aprobate de CSAT, și a Legii nr. 203/2015 privind planificarea Apărării, care reglementează planificarea armamentelor.
Necesitatea dezvoltării capabilităților militare este legată și de obligațiile asumate de România prin Tratatul Nord-Atlantic, care stipulează că statele membre trebuie să își dezvolte capacitatea de a răspunde unui atac armat.
Războiul din Ucraina și nevoia de reziliență
MApN pornește de la evaluarea unui mediu de securitate regional instabil și imprevizibil. Existența unui conflict armat de amploare la granița României a determinat reevaluarea capacității de reacție a Armatei și a modului în care aceasta trebuie să răspundă noilor tipuri de amenințări. Războiul din Ucraina a demonstrat necesitatea unor capabilități militare pregătite să intervină imediat, inclusiv în timp de pace, dar și a unei industrii naționale de apărare capabile să susțină aceste capabilități în cazul unei crize sau al unui război.
5% din PIB pentru apărare
Un alt factor care influențează amploarea programelor de înzestrare este angajamentul financiar asumat de statele NATO. La Summitul NATO de la Haga, desfășurat între 24 și 26 iunie 2025, aliații, inclusiv România, s-au angajat ca până în 2035 să aloce anual 5% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Această țintă este împărțită în două componente: 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise și 1,5% din PIB pentru cheltuieli conexe domeniului apărării.
Un plan pe 10 ani, actualizat anual
PIAR are un orizont de 10 ani și este actualizat anual. Documentul este prezentat de fiecare dată Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru a asigura coerența planificării armamentelor și a programelor de achiziții. La fiecare actualizare, MApN ia în calcul evoluția mediului de securitate, lecțiile din conflictele recente, prioritățile stabilite de Statul Major al Apărării, livrările de echipamente și execuția bugetară din anul precedent, resursele financiare alocate pentru înzestrare și obligațiile asumate de România în cadrul NATO și al Uniunii Europene.
Cele șase direcții de capabilități pentru 2027-2030
Prioritățile pentru înzestrare sunt organizate în șase mari categorii de capabilități:
- Capabilități de angajare – „Engage”: Include echipamentele destinate luptei, cum ar fi armamentul individual de tip NATO, transportorul blindat TBT Piranha 5, vehiculul tactic JLTV-FOS, tancul principal de luptă, avioanele F-16 și F-35 și sistemele UAS.
- Capabilități de protecție – „Protect”: Include sistemele de apărare antiaeriană, precum PATRIOT, MANPAD și echipamente de protecție CBRN.
- Capabilități de consultare, comandă și control – „C3”: Cuprinde infrastructura necesară conducerii operațiunilor, cum ar fi Punctul de Comandă și sistemul integrat de comunicații.
- Capabilități de informații – „Inform”: Include sistemele de culegere și transmitere a informațiilor, cum ar fi senzorii ISR și sateliții ISR.
- Capabilități de proiecție – „Project”: Se referă la transportul strategic al forțelor, incluzând avioanele C-130H și C-27J Spartan.
- Capabilități de susținere – „Sustain”: Se referă la logistică, inclusiv elicoptere multifuncționale și platforme de transport.
Programele deja în derulare
O parte dintre programele de înzestrare incluse în plan nu sunt noi, ci se află deja în execuție. Acestea includ sistemul de rachete sol-aer HSAM – PATRIOT, transportorul blindat TBT 8×8 – Piranha 5, sistemul MLRS – HIMARS și avionul multirol F-35.
22 de proiecte finanțate prin SAFE
O parte importantă a înzestrării din perioada următoare va fi susținută prin SAFE – Security Action for Europe, instrumentul Uniunii Europene. România are planificate 22 de proiecte SAFE, dintre care 14 au fost deja semnate.
Cât primește România prin SAFE
România beneficiază prin instrumentul SAFE de o sumă totală de 16,68 miliarde de euro alocată de Comisia Europeană, din care aproximativ 9,7 miliarde de euro revin Ministerului Apărării Naționale. Este necesară o creștere graduală a alocațiilor bugetare pentru apărare în perioada 2027-2030 pentru utilizarea eficientă a acestor fonduri.
Alte programe aflate la început
MApN are în vedere inițierea unor noi programe de înzestrare, printre care sisteme autonome subacvatice, sisteme navale pentru protecția porturilor, un sistem radar pasiv pentru supravegherea spațiului aerian și echipamente de geniu.
