De la strigătul ciobanilor la imaginea României în lume: riscuri cu impact major asupra economiei
Protestele oierilor din Piața Victoriei, cauzate de blocarea exporturilor de oi infestate cu pesta micilor rumegătoare, alături de valul de alerte sanitare din mai multe state europene privind carnea de pui provenită din România, infestată cu Salmonella, ridică semne de întrebare cu privire la calitatea produselor alimentare exportate din țară, conform unei analize a firmei de consultanță Frames.
Conform analizei, protestele oierilor au fost generate de interdicția exporturilor de animale vii nevaccinate, în contextul alertelor de pestă a micilor rumegătoare la nivel european. Autoritățile cehe au anunțat pe 15 septembrie identificarea bacteriei Salmonella în două loturi de carne de pui din România, la scurt timp după ce Italia a raportat aceeași problemă.
„Aceste evenimente par a fi nelegate la prima vedere, însă, din perspectiva efectelor economice, riscă să producă consecințe grave pentru economie. Un mare semn de întrebare este legat de „ștampila” de certificare aplicată produselor românești”, se arată în analiza Frames.
Cifrele brute
În primele șapte luni din 2023, exporturile de alimente și animale vii ale firmelor românești au crescut semnificativ, ajungând la 58,27 miliarde de euro, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. În sectorul alimentar, exporturile au fost de 4,51 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 7,9% față de anul trecut, conform datelor oficiale analizate de Frames. Dintre acestea, 2,4 miliarde de euro provin din state ale Uniunii Europene, iar 2,11 miliarde de euro din state din afara Uniunii Europene. România a importat alimente și animale vii în valoare de 6,76 miliarde de euro, din care 5,89 miliarde de euro din statele UE.
Economistul și managerul Frames, Adrian Negrescu, a subliniat că „România vinde marfă brută — cereale, semințe oleaginoase, animale vii — în afara Uniunii, unde concurează pe preț, și cumpără produse procesate, ambalate și cu marcă din interiorul Uniunii, unde se concurează pe încredere și specificație.”
Analiza Frames subliniază că „singura poveste de succes completă” este carnea de pui, a cărei producție a crescut cu 35% față de acum 10 ani, ajungând la 550.000 de tone în 2024. Sectorul acoperă 98% din consumul intern și exportă de două ori mai mult față de acum 10 ani, ajungând în 2024 la 270 de milioane de euro. Bulgaria este principalul importator, urmată de Franța, Ungaria, Țările de Jos și Grecia.
Provocările reputației
Analiștii Frames consideră că una dintre cele mai mari provocări pentru România este reputația. Produsele românești sunt frecvent menționate în baza de date a Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje din UE. De exemplu, loturi de carne de pui din România au fost reclamate în Italia, Grecia, Bulgaria și Cehia pentru tulpini de Salmonella de mare risc.
„Fiecare alertă este o gaură neagră în reputația noastră. Marea majoritate a producătorilor români respectă standardele, dar unii profită de lipsa de transparență și de intervenția promptă a autorităților competente”, a adăugat Negrescu, solicitând un sistem centralizat de verificare a producătorilor.
Efectele negative se propagă în lanț: dacă un producător greșește, acest lucru afectează reputația tuturor producătorilor români. „Problema nu este siguranța alimentară, ci faptul că neconformitatea se atribuie unei țări, iar conformitatea nu poate fi recompensată. Aceasta poate însemna o diferență semnificativă în prețul pe tonă pe piețele externe”, a subliniat economistul.
Trei pași pentru îmbunătățirea valorii produselor românești la export
Pentru ca produsele românești să devină mai valoroase la export, analiștii Frames au propus trei pași:
- Publicarea voluntară de către producători a unor date structurate de conformitate, inclusiv rata neconformităților raportată la volumul produsului și numărul de probe prelevate.
- Agregarea publică a datelor existente din controalele oficiale, într-un format accesibil pentru deciziile de cumpărare.
- Susținerea la nivel european a extinderii informației publicate în RASFF Window pentru a include identificarea operatorului în cazurile cu risc grav confirmat.
