Planul de reorganizare a AEP: o instituție activă pe tot parcursul anului
Proiectul legii de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente (AEP) prevede numirea președintelui și vicepreședinților AEP prin hotărâre a Parlamentului. Structura instituției va include un număr maxim de 371 de posturi, iar actele emise vor fi publice. De asemenea, sunt stabilite amenzi între 5.000 de lei și 20.000 de lei pentru obstrucționarea atribuțiilor de control, monitorizare, verificare, inspecție și documentare.
Adrian Țuțuianu, președintele AEP, a prezentat proiectul la o conferință de presă, subliniind că intenționează să discute cu partidele politice și structurile asociative ale autorităților locale pentru promovarea acestuia ca proiect de lege, nu prin ordonanță de urgență. Țuțuianu a explicat că AEP nu dispune în prezent de o lege de organizare și funcționare, ceea ce este considerat anormal, având în vedere că alte autorități administrative au reglementări proprii.
Proiectul a fost elaborat de un grup de lucru din cadrul AEP, iar Țuțuianu a menționat că a fost nevoie de trei luni pentru finalizarea acestuia. Documentul este structurat pe șase titluri mari, definind statutul juridic, rolul și misiunea AEP, incluzând noutăți legate de managementul administrației electorale și profesionalizarea personalului electoral.
O noutate importantă este că AEP va funcționa ca o autoritate permanentă a administrației electorale, având responsabilități care se exercită și în afara perioadelor electorale. Proiectul detaliază trei direcții principale de acțiune: aplicarea unitară a cadrului normativ electoral, organizarea scrutinurilor și informarea alegătorilor.
Controlul parlamentar va include numirea, suspendarea și revocarea conducerii, reexaminarea rapoartelor anuale și aprobarea bugetului. AEP va depune la Parlament două rapoarte anuale: unul privind activitatea din anul precedent, până la 15 aprilie, și altul despre organizarea alegerilor, în termen de maximum trei luni de la publicarea rezultatelor oficiale.
Proiectul prevede un aparat de lucru organizat la nivel central și teritorial, cu un număr total de 371 de posturi, excluzând funcțiile de demnitate publică. Structurile teritoriale vor avea un număr redus de angajați, de trei sau patru. De asemenea, conducerea AEP va fi formată dintr-un președinte și doi vicepreședinți, cu un mandat de opt ani, având condiții stricte de eligibilitate.
Printre aceste condiții se numără studii universitare de master, experiență profesională de cel puțin 15 ani, absența condamnărilor definitive pentru infracțiuni, precum și restricții legate de legăturile de rudenie cu oficialități de rang înalt. Proiectul introduce și faptul că atât președintele, cât și vicepreședinții vor fi numiți prin hotărâre a Parlamentului.
În plus, salarizarea personalului AEP va fi echivalentă cu cea a angajaților din Parlament, iar membrii personalului vor avea obligația de a declara apartenența politică. AEP va putea obține venituri proprii, pe lângă subvențiile de la bugetul de stat. Toate actele adoptate de AEP vor fi publice, supuse controlului judecătoresc și atacabile la Curtea de Apel București.
Proiectul stabilește, de asemenea, organizarea în cadrul AEP a unui Centru Național pentru Dezvoltarea Managementului Electoral, destinat formării profesionale, educației electorale, cercetării și documentării. Sistemul informatic electoral național va fi administrat de AEP, incluzând registrul electoral și aplicațiile necesare gestionării votului în străinătate.
Referitor la răspunderea pentru încălcarea legii, proiectul prevede contravenții legate de obstrucționarea atribuțiilor AEP, cu sancțiuni între 5.000 și 20.000 de lei. Termenul de prescripție va depăși trei ani, iar posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii va fi eliminată.
