Oana Gheorghiu dezvăluie motivele pentru care a îmbrățișat provocarea din domeniul sănătății
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a explicat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, de ce a acceptat propunerea de a prelua mandatul de ministru al Sănătății în guvernul premierului desemnat Siegfried Mureșan. Ea a menționat că, în cei 15 ani dedicați societății civile, a fost implicată în peste 30 de proiecte de construire, renovare și dotare a spitalelor publice. Gheorghiu a subliniat că „viața unui copil, a unui părinte sau a unui bunic nu trebuie să depindă de un miracol.”
„Dacă vrem spitale moderne și curate, atunci trebuie să le construim și să le administrăm corect. Sănătatea României nu mai poate aștepta miracole. Este timpul să le facem să se întâmple”, a afirmat Gheorghiu (PNL).
Oana Gheorghiu a adăugat că cele mai importante lecții despre sistemul de sănătate din România le-a învățat pe holurile spitalelor, de la mamele care căutau soluții pentru copiii lor, de la pacienții care așteptau un diagnostic și de la medicii care rămâneau peste program. „Am cunoscut oameni care au învins boala și am cunoscut oameni pe care i-am pierdut în fața bolii”, a spus ea.
Vicepremierul interimar a evidențiat că, în perioada dedicată societății civile, a contribuit alături de colegele sale la construirea unui spital de 12.000 de metri pătrați, unde peste 3.500 de copii au fost tratați în primul an. De asemenea, a menționat amenajarea camerelor sterile, care au triplat capacitatea de transplant a României, refacerea secțiilor de oncologie pediatrică și ridicarea spitalelor modulare de terapie intensivă în timpul pandemiei.
Gheorghiu a clarificat că acceptarea acestei propuneri nu a fost motivată de o „funcție vremelnică” sau „ambiție personală”.
Critici din partea lui Alexandru Rogobete
Un critic al numirii Oanei Gheorghiu este fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, care a pus întrebări referitoare la absența unor proiecții în Programul de Guvernare care să reflecte preocupările sale anterioare din societatea civilă. Rogobete a întrebat, de asemenea, despre accesul pacienților la tratament, dreptul pacienților la standarde moderne de îngrijire și nevoia de schimbare a sistemului de sănătate.
„Unde sunt toate acestea acum? Le-a uitat? Nu mai crede în ele?”, a scris Rogobete, criticând filosofia de gestionare a sistemului de sănătate promovată de conducerea CNAS, care se concentrează pe costuri și reducerea cheltuielilor.
