Reacțiile presei internaționale la demiterea guvernului Mureșan
Căderea guvernului Mureșan la votul din Parlament a fost relatată în presa internațională. Parlamentul a respins încercarea lui Siegfried Mureșan de a forma un Executiv, obținând doar 182 din cele 233 de voturi necesare pentru învestirea guvernului său. Această situație a sporit probabilitatea organizării unor alegeri anticipate, dar președintele Nicușor Dan a avertizat că acestea nu ar rezolva criza.
Analistul politic Cristian Pîrvulescu a declarat că se așteaptă ca președintele Dan să aleagă un alt candidat la funcția de prim-ministru — probabil un tehnocrat — înainte de a recurge la alegeri anticipate, care ar putea duce la un nou Parlament fragmentat, dar cu o extremă dreaptă mai încurajată.
Criza politică a început în luna mai, când social-democrații aflați la putere, împreună cu opoziția de extremă dreaptă, l-au demis pe prim-ministrul liberal Ilie Bolojan. De atunci, președintele Dan a propus trei candidați pentru funcția de prim-ministru, dar niciunul nu a reușit să formeze un guvern, ultimul fiind Mureșan, care promisese un guvern pro-UE cu „un program ambițios de reforme”.
În deschiderea ședinței plenare a Parlamentului, Mureșan a subliniat că alegerea se face între „o Românie care merge înainte și una care stagnează”. Totuși, șansele lui au fost afectate, deoarece Partidul Social Democrat (PSD) a refuzat să-l susțină, cerând funcția de prim-ministru. De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), un partid de extremă dreaptă, a declarat că nu îl va vota pe Mureșan, afirmând că nu va susține un „guvern marionetă”.
Criza actuală s-a agravat când PSD a părăsit coaliția de guvernare din cauza măsurilor de austeritate și s-a aliat cu extrema dreaptă pentru a-l înlătura pe Bolojan. Președintele Dan a acuzat partidele politice că sunt mai preocupate de chestiunile electorale decât de interesul național. Extremiștii din AUR au amenințat că îl vor demite pe Dan dacă acesta nu va convoca alegeri anticipate.
România nu a mai organizat alegeri anticipate de la căderea comunismului în 1989. Criza politică a generat riscuri pentru ratingul de investiții al țării, în contextul în care agențiile de rating au declarat că perspectiva României rămâne negativă din cauza instabilității politice.
AFP și Politico au subliniat că respingerea candidaturii lui Mureșan de către Parlament complică și mai mult situația, existând acum posibilitatea organizării unor alegeri anticipate. În același timp, Reuters a menționat că există riscuri pentru eforturile României de a reduce deficitul bugetar, cel mai mare din UE.
Analiștii se așteaptă ca președintele Dan să continue să caute soluții pentru desemnarea unui prim-ministru, iar dacă toate celelalte opțiuni eșuează, ultima variantă ar fi un guvern de tehnocrați. În prezent, leul românesc a rămas stabil față de euro, deși a înregistrat o scădere de 3,5% în acest an.
Capacitatea României de a aproba un buget pentru 2027 care să includă reduceri suplimentare ale deficitului va fi esențială pentru menținerea ratingului suveran la nivelul „investment grade”.
