Siegfried Mureșan lansează un semnal de alarmă asupra ratingului României
Siegfried Mureșan avertizează asupra riscului ca România să ajungă la categoria „junk”, susținând că o astfel de retrogradare ar avea efecte directe asupra economiei și asupra populației. Mureșan subliniază că niciun stat membru al Uniunii Europene nu a mai fost retrogradat la acest nivel de mai bine de 10 ani. Ultimele state membre ale Uniunii Europene care au fost retrogradate sunt: Grecia (aprilie 2010), Irlanda (iulie 2011), Ungaria (noiembrie 2011), Portugalia (noiembrie 2011), Cipru (iunie 2012) și Slovenia (mai 2013), toate fiind în criză profundă la acel moment.
Liberalul afirmă că retrogradarea ar schimba relația statului cu investitorii, putând duce la reducerea investițiilor și a numărului de locuri de muncă, precum și la creșterea dobânzilor și a costurilor de finanțare a datoriei publice. „Retrogradarea înseamnă că totul se schimbă în relația cu investitorii: mai puține investiții, mai puține locuri de muncă, dobânzi mai mari, datoria va fi mai greu de plătit, iar fiecare om ar resimți acest lucru imediat. De aceea, evitarea retrogradării este atât de importantă. Costurile retrogradării ar fi mult mai mari pentru fiecare om decât au fost măsurile luate în ultimul an. Responsabilitatea este necesară. Populismul costă. Să nu luăm niciodată decizii despre care știm că vor avea consecințe negative asupra oamenilor”, punctează acesta.
România a reușit să evite retrogradarea în categoria „junk”, S&P Global Ratings menținând ratingul suveran al țării la BBB-, cu perspectivă negativă. Aceasta este ultima treaptă din categoria „investment grade” (recomandată investițiilor) și vine într-un moment extrem de sensibil pentru economia românească, după cinci luni de criză politică. Piețele urmăresc atent capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală.
S&P Ratings a menționat că ar putea reduce ratingurile României „dacă procesul prelungit de formare a guvernului, în urma destrămării coaliției în mai 2026, ar împiedica reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028”. Scenariul optimist al evaluatorilor sugerează că România ar putea trece de la o perspectivă „negativă” la una „stabilă” dacă deficitele externe și bugetare se vor reduce.
