Muzeele globului în stare de alertă: comori ascunse și replici în locul originalelor
Un val de furturi din muzeele europene determină unele instituții să retragă din expoziții cele mai valoroase obiecte sau să le înlocuiască cu replici. De la bijuteriile Coroanei Franței, furate de la Luvru, până la tezaure vechi de mii de ani, jafurile tot mai îndrăznețe obligă muzeele să își regândească măsurile de securitate și schimbă ceea ce pot vedea vizitatorii.
Vizitatorii care intră astăzi în Galeria Apollo de la Luvru descoperă tavane pictate și sculpturi spectaculoase, dar nu mai găsesc comorile emblematice care străluceau cândva în vitrine. Galeria s-a redeschis în iulie 2026, la nouă luni după ce hoții au furat bijuteriile Coroanei Franței, într-unul dintre cele mai îndrăznețe jafuri muzeale din ultimii ani. Pietrele prețioase rămase au fost mutate între timp în altă parte, în timp ce muzeul stabilește cum le poate expune în condiții de siguranță sporite.
Jafuluri tot mai violente
Jaful de la Luvru este doar unul dintre exemplele recente care arată cum o serie de furturi din muzeele europene schimbă ceea ce turiștii pot vedea în aceste instituții apreciate. Pe 27 august, hoții au pătruns în Muzeul din Villena, în sud-estul Spaniei, și, în doar patru minute, au furat o colecție extraordinară de boluri, recipiente, brățări și alte obiecte din Epoca Bronzului, care cuprindea aproape zece kilograme de aur.
La mai puțin de două săptămâni distanță, hoții au intrat în Muzeul Renoir din Cagnes-sur-Mer, pe Riviera Franceză, și au sustras patru tablouri. Două au fost abandonate în grădinile din apropiere, iar celelalte două sunt în continuare dispărute. În iulie, hoți care s-au dat drept vizitatori obișnuiți au furat colanul de aur de la Vix, vechi de 2.500 de ani, dintr-un muzeu din Burgundia. Potrivit Europol, numărul acestor incidente a crescut, iar hoții acționează cu tot mai multă îndrăzneală.
Jean-Yves Goriou, șeful unității Europol pentru combaterea criminalității organizate în UE, afirmă că informațiile transmise de statele membre indică „o creștere clară și accentuată a numărului de jafuri în muzee începând aproximativ din 2022–2023”. Unele atacuri au devenit și mai violente, hoții folosind baroase, topoare și explozibili pentru a forța intrările în muzee și arme de foc pentru a intimida personalul și vizitatorii.
Pierderi semnificative pentru muzee mici
Experții subliniază că accesul publicului, esențial pentru funcționarea muzeelor, le face tot mai vulnerabile la furturi. „Cel mai probabil, muzeele fac tot ce pot, ținând cont de constrângerile bugetare și de faptul că, prin însăși menirea lor, sunt deschise publicului”, afirmă Goriou. Turiștii care ajung la Luvru și nu găsesc Galeria Apollo cu bijuteriile sale au în continuare zeci de mii de alte obiecte de admirat. Însă, pentru un muzeu mai mic, pierderea unei singure piese poate schimba radical ceea ce le poate oferi potențialilor vizitatori.
Așa-numitul „Tezaur de la Villena”, furat în august, era strâns legat de identitatea orașului, iar colanul de la Vix era piesa emblematică a Muzeului Pays Châtillonnais din Burgundia. Colierul, care cântărea 480 de grame, fusese descoperit în camera funerară a unei femei celte care a murit în jurul anului 500 î.Hr.
În momentul furtului, existau deja două reproduceri fidele ale colierului, realizate din aur. Dominique Garcia, președintele Institutului Național de Cercetări Arheologice Preventive din Franța, a propus soluția utilizării replicilor în expoziții, în cadrul unui plan național de securitate care include 33 de măsuri. Noul plan prevede retragerea temporară din expoziții a originalelor deosebit de vulnerabile.
Replici în vitrine și schimbări în expoziții
După un jaf armat comis în 2024 la Muzeul Hiéron din Burgundia, directoarea Maud Siron a decis să nu mai expună cele mai valoroase opere ale instituției. Ulterior, Muzeul Cognacq-Jay din Paris a renunțat la includerea unei perechi valoroase de cercei într-o expoziție planificată, iar Muzeul Carnavalet a înlocuit o bijuterie de mare valoare cu un desen și o broșă cu strasuri.
Vizitatorii întâlnesc tot mai des obiecte care țin locul originalelor, iar în unele cazuri, un spațiu gol acolo unde se afla cândva o comoară. Guy Turton, director în cadrul MHM, afirmă că autenticitatea rămâne un motiv puternic pentru a vizita muzeele. El subliniază că întâlnirea cu piesa originală poate crea o legătură specială între vizitatori și obiect.
Impactul măsurilor de securitate asupra experienței vizitatorilor
Cu recentele furturi, muzeele ar putea impune o distanță mai mare între vizitatori și obiecte. Turton afirmă că această distanță poate conta aproape la fel de mult ca autenticitatea piesei. „Vizitatorii se implică mai profund atunci când se pot apropia de un obiect”, explică el. În cadrul schemei britanice de garantare a despăgubirilor pentru bunuri culturale, obiectele de valoare trebuie păstrate în vitrine încuiate și prevăzute cu alarme.
Furturile recente aduc o verificare mai atentă a condițiilor în care obiectele sunt împrumutate altor muzee. James Ferrer, expert în artă și muzee, subliniază că asigurătorii și instituțiile culturale acordă o atenție deosebită securității în cazul împrumuturilor unor opere importante. El afirmă că obiectivul rămâne sprijinirea muzeelor pentru a îndeplini cerințele, nu împiedicarea circulației exponatelor.
Vizitatorii ar putea întâlni vitrine cu sticlă mai groasă sau mai mulți angajați într-o sală. Măsurile de securitate pot deveni parte din experiență, cum ar fi restaurarea în văzul publicului a unor opere de artă. Dacă măsurile de securitate creează o distanță fizică mai mare, muzeele trebuie să depună eforturi suplimentare prin explicații și modul în care concep experiența de vizitare.
Pe măsură ce numărul furturilor din muzee continuă să crească, vizitatorii vor întâlni probabil soluții diferite de la o instituție la alta. Atât timp cât motivele restricțiilor sunt explicate clar, publicul tinde să înțeleagă nevoia de a găsi un echilibru între acces, conservare și securitate.
