UE riscă să devină „pacientul cronic al globului” fără reforme rapide
Timpul se scurge pentru implementarea reformelor economice propuse de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, acum doi ani. Uniunea Europeană (UE) riscă un declin pe termen lung, ajungând să joace un rol secundar pe scena mondială. Dacă blocul comunitar nu reușește să implementeze aceste reforme, va avea de suferit în fața competiției globale.
Uniunea Europeană a stabilit sfârșitul anului 2027 ca termen-limită pentru realizarea elementelor esențiale din planul lui Draghi, care include o piață unică funcțională cu piețe de capital și uniuni energetice integrate, o capacitate mai bună de împrumuturi comune și reducerea cerințelor de unanimitate pentru adoptarea reformelor majore.
Conform Consiliului European pentru Inovare, până în luna iulie, UE a implementat integral doar 15,7% din propunerile lui Draghi, iar aproximativ 40% au fost abordate parțial. Situația este și mai critică în privința măsurilor radicale, precum piețele unice de capital și energie, pentru care legislația necesară a fost adoptată doar în proporție de 3%. Comisia Europeană poate promova aceste măsuri doar cu acordul tuturor statelor membre, ceea ce se dovedește a fi o sarcină extrem de dificilă.
Impactul alegerilor asupra reformelor
Calendarul electoral din Europa ar putea complica și mai mult problema. Guvernele aflate în campanie electorală sunt reticente în a ceda suveranitate, iar alegerile ar putea aduce la putere lideri mai puțin favorabili reformelor, ceea ce ar putea duce la destrămarea procesului de integrare europeană.
Franța va deschide seria alegerilor, cu scrutinul programat pentru aprilie 2027, iar Spania a anunțat alegeri legislative anticipate pentru 29 noiembrie 2023. UE se grăbește să finalizeze următorul buget pe termen lung (2028-2034) înainte de aceste alegeri, din teama că rezultatul ar putea aduce la putere un guvern de extremă dreaptă condus de Marine Le Pen, care a semnalat intenția de a reduce contribuția Franței la bugetul comunitar.
Ulterior, alegeri vor avea loc și în Italia și Polonia, iar aceste scrutinuri ar putea complica eforturile de reformă, deoarece liderii politici ar putea ezita să susțină măsuri care implică cedarea suveranității naționale. În Germania, popularitatea în creștere a partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) ar putea bloca eforturile de reformă în cea mai mare economie a blocului comunitar.
Urgentizarea reformelor
Oficialii UE simt o urgență evidentă. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat necesitatea accelerării reformelor care servesc intereselor strategice ale Europei. Cu toate acestea, interesul pentru punerea în comun a capacităților economice este scăzut. Apelul lui Draghi pentru creșterea capacității de împrumut comun în zona euro pare să fie sortit eșecului.
Testele decisive vor fi dacă liderii UE pot realiza o uniune a economiilor și investițiilor, precum și o uniune energetică. Crearea unei piețe unice de capital ar putea mobiliza cele 35.000 de miliarde de euro reprezentând economiile gospodăriilor din UE, adesea investite în străinătate.
Reforma energetică este o componentă cheie a agendei de competitivitate. Banca Centrală Europeană estimează că adoptarea rapidă a inteligenței artificiale (AI) ar putea spori productivitatea UE cu până la 4% într-un deceniu, însă acest lucru depinde de o circulație facilă a energiei electrice între statele membre la prețuri competitive.
În absența unor progrese semnificative, decalajul de productivitate față de SUA se va adânci, industria prelucrătoare din UE va fi mai vulnerabilă la concurența din China, iar blocul comunitar va continua să depindă de importurile de componente tehnologice critice. UE, reticentă în a-și asuma riscuri, a amânat mult timp reformele, iar continuarea acestei atitudini ar putea avea consecințe grave.
