CCR definește criteriile pentru confiscarea bunurilor și a documentelor în timpul perchezițiilor
Curtea Constituțională a stabilit marți că excepția din Codul de procedură penală, care impune ridicarea, în cadrul perchezițiilor, a obiectelor și înscrisurilor pentru care există „suspiciuni” de legătură cu săvârșirea unei infracțiuni, este constituțională doar cu condiția ca termenul „suspiciune” să fie interpretat ca „suspiciune rezonabilă”.
Judecătorii constituționali, cu majoritate de voturi, au admis excepția de neconstituționalitate și au decis că dispozițiile articolului 159 alineatul (13) din Codul de procedură penală sunt constituționale, în măsura în care se înțelege prin termenul „suspiciune” noțiunea de „suspiciune rezonabilă”.
Curtea a subliniat că legiuitorul a reglementat regula conform căreia, în executarea mandatului de percheziție, organul judiciar este obligat să ridice doar obiectele și înscrisurile legate de fapta care face obiectul urmăririi penale. De asemenea, legiuitorul a prevăzut două excepții. Prima excepție se referă la obligația de a ridica obiectele sau înscrisurile a căror circulație ori deținere este interzisă, iar a doua excepție este obligația de a ridica obiectele sau înscrisurile în privința cărora există „suspiciunea” de legătură cu săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.
Curtea a constatat că utilizarea termenului „suspiciune” în contextul ultimei excepții a articolului 159 alineatul (13) încalcă prevederile articolului 1 alineatul (5) și articolului 27 din Constituție. Aceasta a subliniat că, în această situație, este necesară existența unei suspiciuni rezonabile că obiectele sau înscrisurile la care se face referire pot avea legătură cu săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.
Curtea a evidențiat că, în absența cerinței unei suspiciuni rezonabile, dispozițiile criticate relativizează nepermis criteriile aplicabile, lăsând la latitudinea fiecărui organ de cercetare penală evaluarea, în mod diferențiat, a unor situații similare.
