ÎCCJ prelungește din nou suspansul asupra restanțelor salariale ale judecătorilor
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat din nou, joi, pentru a șaptea oară, pronunțarea în dosarul referitor la recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva sentinței din 5 mai a Curții de Apel București. Instanța de fond a obligat Executivul să asigure integral fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, care sunt scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară.
Potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, suma totală care ar trebui achitată se ridică la 4,8 miliarde lei. Amânarea instanței supreme a venit la o zi după ce Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă cererea lui Bolojan pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ.
ACTUALIZARE 17:10: Instanța supremă a amânat, joi, cu încă o săptămână pronunțarea în dosarul privind restanțele salariale ale magistraților, stabilind noul termen pentru 15 octombrie 2026. Aceasta reprezintă cea de-a șaptea amânare în acest caz.
Pe 5 mai, în ziua demiterii Guvernului condus de Ilie Bolojan, Curtea de Apel București a admis cererea Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligând Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare plății restanțelor salariale pentru magistrați, scadente în 2026. Instanța a dispus ca cele două instituții să aloce „integral” sumele solicitate, „inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul”, și a impus penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, care se va face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligațiilor stabilite prin decizia instanței.
Dosarul în care ÎCCJ a formulat o cerere în contencios administrativ și fiscal a fost înregistrat la Curtea de Apel București în 30 martie 2026. Instanța a stabilit un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. Totodată, CAB a respins excepțiile invocate de către pârâți și a admis cererea accesorie formulată de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial. Curtea a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale a României și cererea de recuzare formulată de Ministerul Finanțelor la adresa judecătoarei Bușu Ramona.
Înalta Curte de Casație și Justiție a demarat acest proces după ce Ilie Bolojan a anunțat, pe 19 martie, că s-a găsit o formulă prin care propunerea PSD legată de pachetul social să fie susținută de coaliție. Bolojan a declarat că, analizând structurile bugetului, s-a decis reducerea cheltuielilor care țineau de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe câștigate în anii anteriori.
Pe 2 iulie, Ilie Bolojan a anunțat că a sesizat Curtea Constituțională a României pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ, afirmând că puterea judecătorească „nu are legitimitatea și nici competența tehnică” de a stabili modul de distribuire a fondurilor din bugetul general consolidat.
Judecătorii CCR au respins cererea lui Bolojan ca inadmisibilă, constatând că atribuția prevăzută de art. 146 lit. e) din Constituție nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Judecătorii au subliniat că motivele invocate se referă exclusiv la activitatea instanței judecătorești și nu pot fi valorificate prin mecanismul conflictului juridic de natură constituțională.
În concluzie, reprezentanții ÎCCJ au afirmat că sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță al magistraților și că un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, reafirmând principiul statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional.
