Decizia Înaltei Curți: De ce Dominic Fritz a pierdut mandatul de primar al Timișoarei
Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat joi motivarea deciziei definitive prin care Dominic Fritz a fost lăsat fără mandatul de primar al Timișoarei, stabilind că acesta a fost în conflict de interese. Judecătorii au constatat că Agenția de Integritate a dovedit conflictul de interese după ce Fritz a semnat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) de la firma unui arhitect care, în campania electorală, l-a împrumutat cu bani.
În motivare, instanța supremă afirmă că apărarea lui Dominic Fritz nu poate fi acceptată. Acesta a susținut că a semnat PUZ-ul doar pentru a pune ultima semnătură pe un document care a fost verificat și aprobat în perioada mandatului predecesorului său, Nicolae Robu. Judecătorii au subliniat însă că și această semnătură a fost parte din procesul decizional, iar apărarea sa nu poate fi considerată validă.
Înalta Curte a menționat că legitimitatea obținută prin vot nu scutește un ales de respectarea reglementărilor privind conflictul de interese. Această decizie reprezintă ultima etapă a procesului de integritate pierdut de Dominic Fritz, care a dus la pierderea mandatului de primar și la o interdicție de trei ani în care nu poate ocupa o funcție publică.
Interdicția de a ocupa o funcție publică
În motivare, ÎCCJ a recunoscut că interdicția de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de trei ani este „severă”, dar a subliniat că aceasta nu îi îngrădește dreptul la muncă, permițându-i să activeze în mediul privat. Dominic Fritz a argumentat că această sancțiune severă ar avea un impact negativ asupra carierei sale politice, împiedicându-l să participe la viitoarele alegeri locale și parlamentare.
Judecătorii au recunoscut că impactul interdicției este real și sever, afectând cariera politică activă a lui Fritz, dar au concluzionat că aceasta este o consecință previzibilă pentru orice persoană care acționează în condiții de conflict de interese.
Argumentele instanței
Pe parcursul procesului, Dominic Fritz a susținut că judecătorii ar trebui să ia în considerare circumstanțele care ar putea atenua gravitatea acțiunilor sale. Totuși, Înalta Curte a subliniat că Fritz a acționat cu cunoștință de cauză, știind că semnătura sa ar putea crea o aparență de părtinire. Aceasta a fost considerată o încălcare a normelor de integritate, chiar și în absența unui prejudiciu material dovedit.
Judecătorii au concluzionat că, prin acceptarea mandatului de primar, Fritz a acceptat exigențe de conduită mai ridicate decât cele aplicabile persoanelor care nu exercită funcții publice. Orice situație care ar putea crea o aparență de conflict între interesul public și interesul personal trebuie tratată cu o vigilență sporită.
Înalta Curte a concluzionat că acțiunile lui Dominic Fritz au creat o aparență de părtinire, afectând încrederea publicului în imparțialitatea funcției de primar, ceea ce constituie o gravitate intrinsecă a faptei sale.
