Deliciul nepreparat care ascunde bacterii periculoase
Laptele crud, care nu a fost supus pasteurizării, poate conține bacterii și alți agenți patogeni, chiar dacă provine de la animale aparent sănătoase. Consumat fără un tratament termic corespunzător, acesta poate provoca infecții digestive și, în unele cazuri, complicații severe.
Contaminarea laptelui crud
Laptele crud este cel care nu a fost supus pasteurizării. Riscul pentru sănătate apare în cazul contaminării cu microorganisme patogene, care pot proveni de la animal, din materiile fecale, de pe uger sau din mediul în care se desfășoară mulsul. Contaminarea se poate produce și în timpul manipulării ori depozitării. Chiar și laptele provenit de la animale aparent sănătoase, din ferme care respectă reguli stricte de igienă, poate conține astfel de microorganisme. Respectarea normelor reduce riscul, fără a-l elimina complet.
Rolul pasteurizării
Pasteurizarea este o etapă importantă pentru siguranța alimentară, presupunând încălzirea laptelui la o anumită temperatură pentru o perioadă bine stabilită, astfel încât microorganismele patogene relevante să fie distruse. Prin metoda HTST (High Temperature Short Time), laptele este încălzit la aproximativ 72°C timp de 15 secunde. Din punct de vedere nutrițional, nu există dovezi că laptele crud oferă beneficii importante care să compenseze riscul microbiologic.
Infecții transmise prin consumul de lapte crud
Laptele crud poate transmite mai multe infecții alimentare, printre care se numără Campylobacter, Salmonella, Escherichia coli patogenă (inclusiv tulpinile producătoare de toxină Shiga), Listeria monocytogenes și Brucella. Printre manifestările clinice se numără diaree, crampe abdominale, greață, febră și vărsături, iar în cazuri severe pot apărea sindrom hemolitic-uremic și insuficiență renală. Listeria monocytogenes prezintă un risc deosebit în timpul sarcinii și pentru persoanele cu sistemul imunitar compromis.
Consultul medical
Dacă simptomele apărute după consumul de lapte crud sunt intense, se agravează sau persistă, este recomandată o evaluare medicală. Este important să se acorde atenție semnelor de deshidratare, alterării stării generale și manifestărilor neurologice, precum amețeala, confuzia, tulburările de echilibru sau slăbiciunea musculară. Perioada de incubație variază în funcție de microorganism, astfel că debutul tardiv al manifestărilor nu exclude o posibilă infecție.
Cine prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire severă
Orice persoană poate dezvolta o infecție în urma consumului de lapte crud, dar riscul de îmbolnăvire severă este mai mare la copiii mici, femeile însărcinate, persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și cele cu sistemul imunitar compromis. În timpul sarcinii, infecția cu Listeria monocytogenes poate avea consecințe grave atât pentru mamă, cât și pentru făt, inclusiv nașterea prematură sau pierderea sarcinii. Acestor categorii li se recomandă evitarea laptelui nepasteurizat și a produselor lactate obținute din acesta.
Fierberea laptelui crud
Fierberea corespunzătoare înainte de consum reduce considerabil riscul asociat agenților patogeni din laptele crud. Organizația Mondială a Sănătății recomandă tratarea termică a acestuia atunci când varianta pasteurizată nu este disponibilă. După fierbere, manipularea și depozitarea necesită în continuare precauții, deoarece unele forme sporulate de bacterii pot supraviețui tratamentului termic. Din perspectiva siguranței alimentare, cea mai simplă opțiune rămâne alegerea laptelui pasteurizat.
