Propunerea lui Luca Niculescu pentru Educație și Cercetare: Inovații pentru elevi și instituții, alături de transformări fundamentale
Capitolul „Educație și Cercetare” din programul de guvernare propus de Luca Niculescu este structurat în mai multe componente: „Măsuri imediate pentru elevi și școli”, „Sprijin pentru profesori, copii și tineri” și „Reforme structurale”.
Măsuri imediate pentru elevi și școli
Această componentă propune următoarele măsuri:
- Extinderea programului „Masă sănătoasă” în comunitățile vulnerabile și rurale, urmând ca în anul școlar 2029-2030 să fie generalizat;
- Un pachet social care să cuprindă burse sociale, rechizite, transport școlar, alocații și programe pentru școli;
- Menținerea burselor sociale în vacanțe „pe măsura spațiului fiscal”;
- Vouchere pentru copiii din familii cu venituri reduse, ținta fiind de 500.000 de copii anual;
- Cadru legal pentru „Școală după școală”, cu program între orele 8 și 17, pentru reducerea abandonului școlar și în sprijinul mamelor care lucrează;
- Până în 2029, să fie finalizat sistemul informatic integrat al educației, conectat la bazele de date sociale pentru acordarea automată a sprijinului și identificarea copiilor neșcolarizați;
- Internet de mare viteză în toate școlile, laboratoare virtuale și echipamente pentru profesori și elevi din familii cu venituri reduse;
- Extinderea programelor de reducere a abandonului școlar și organizarea unor programe regionale, „cu remediere obligatorie la limba română și matematică pentru elevii sub nivelul minim”.
- Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a ar urma să servească „diagnozei și remedierii, nu ierarhizării”.
Pentru universități, programul de guvernare propune diferențierea acestora pe misiuni (educație; educație și cercetare; cercetare avansată), stabilită formal prin „cartele universitare” ca precondiție a oricărei finanțări diferențiate. Alte măsuri includ:
- „Finanțăm suplimentar programele competitive internaționale și universitățile din alianțele europene și atragem studenți români și de origine română din diaspora și din vecinătate”;
- „Extindem sancțiunile pentru abaterile de la etica universitară, combatem hărțuirea și asigurăm participarea studenților la decizie”.
Sprijin pentru profesori, copii și tineri
La această componentă se promite corectarea graduală a efectelor schimbărilor fiscale adoptate în anul 2025 „pe bază de date și în dialog cu sindicatele”. Se mai propun:
- Construcția și extinderea creșelor și grădinițelor cu program prelungit, cu ținta de 300 de noi unități până în 2028, cu prioritate în comune și orașe mici;
- Formarea a 10.000 de „educatori-puericultori și profesori pentru preșcolar” până în 2028;
- Finalizarea investițiilor școlare din PNRR neîncheiate la 31 august;
- Grupuri sanitare în interior și încălzire în toate școlile până în 2028;
- Introducerea unui program național pentru sănătatea mintală în școli și refacerea rețelei de medicină școlară;
- Concurs pentru directorii de școli și inspectorii școlari, cu formare managerială obligatorie și contract de management cu indicatori de progres pentru elevi;
- Deciziile curriculare se iau la nivelul școlii, iar structurile județene devin servicii de sprijin, nu de control;
- Învățământ dual, cu introducerea de noi calificări în energie, apărare, agroalimentar, construcții și digital;
- Stimulente fiscale pentru companiile care investesc în învățământul dual sau care oferă practică și burse;
- Burse sociale pentru studenți și sprijin pentru cazarea și masa studenților din familii cu venituri reduse.
Reformele structurale propuse în Educație
Reformele structurale prevăzute în programul de guvernare sunt:
- Creșterea finanțării educației, urmărind ținta de 15% din bugetul de stat pentru educație până în 2030;
- Suplimentarea bugetului învățământului superior începând cu 2028;
- Finanțare publică stabilă și predictibilă, ajungând la 1% din PIB în 2030, în cercetare;
- Sprijin pentru comasările voluntare care cresc masa critică, polii de excelență universități-instituție și cariera tinerilor cercetători;
- Reforma curriculară, pentru o educație „reflexivă, incluzivă, inovatoare și creativă”, orientată spre opt competențe-cheie, gândirea critică și meseriile viitorului.
