Mitul Usturoiului din Import în România
Se estimează că usturoiul adus în România din import nu este atât de abundent pe cât sugerează opinia publică. Potrivit platformei World Integrated Trade Solution a Băncii Mondiale, în 2023, importurile totale de usturoi au fost de 6.307,3 tone, provenind din diverse țări, inclusiv Olanda (3.613,3 tone), Turcia (867,6 tone), Germania (425,9 tone), Spania (616,7 tone) și China (263 tone).
Producția Internă de Usturoi
Conform datelor INS, România a produs anul trecut 45.801 tone de usturoi uscat. Astfel, importurile au reprezentat doar 13,77% din producția internă, un procent care nu justifică termenul de „inundație” pe piața locală. Se consideră că un procent de peste 30% ar fi necesar pentru a vorbi despre o invazie a pieței cu un anumit produs.
Impactul Schemei de Ajutor de Minim
Începând din 2018, statul român a implementat o schemă de ajutor de minimis, cu un cuantum de 3.000 de euro pe hectar, având o valoare totală de 4.230.000 de euro în acest an. Producția de usturoi a variat în ultimii ani, scăzând de la 57.975 tone în 2018, la 45.801 tone în 2022. Aceste fluctuații sugerează că schema de ajutor nu a avut un impact constant asupra producției locale de usturoi.
Poziția României în Uniunea Europeană
Chiar și cu aceste cifre, România rămâne unul dintre cei mai mari producători de usturoi din Uniunea Europeană, conform datelor FAOSTAT, care indică o producție de usturoi verde semnificativă, de la 30.570 tone în 2018 la 22.500 tone în 2022.
Mitul Usturoiului din Import în România
Recent, s-a discutat intens despre producția de usturoi din România și despre influența importurilor asupra acesteia. Conform datelor oficiale, în 2023, producția internă de usturoi este de aproape zece ori mai mare decât importurile. În cifre, aceasta se traduce printr-un raport de zece kilograme de usturoi produs în România pentru fiecare kilogram importat.
Analizând datele INS, se observă că, în ciuda creșterii schemei de minimis, producția națională nu a înregistrat un avans semnificativ. De fapt, cea mai mare producție internă a fost obținută în anul cu cea mai mică valoare a schemei de minimis. În următorii ani, deși finanțarea a fost mai consistentă, producția a scăzut, iar în 2023, când schema a atins un nivel record, producția internă a fost cea mai mică din ultimii ani.
De asemenea, datele FAOSTAT sugerează că raportul importurilor de usturoi variază între 1:4 și 1:5, indicând că nu există dovezi clare care să susțină ideea unei inundații a pieței cu usturoi din import, mai ales din afara Uniunii Europene.
Astfel, mitul că piața din România este inundată de usturoi din import nu este susținut de statisticile actuale, iar producția internă continuă să fie un element esențial în acest sector.
