„`html
Supravegherea Prințului Carol al României de către Serviciile Secrete Franceze
La scurt timp după ce a început relația cu Elena Lupescu, prințul Carol al României a decis, pe 12 decembrie 1925, să renunțe la toate drepturile sale de „Principe moștenitor al României” și s-a angajat să nu se întoarcă în țară timp de zece ani fără permisiune. În această perioadă, el a trăit la Paris, unde a fost monitorizat cu atenție de serviciile secrete franceze.
Cine a cerut supravegherea?
Supravegherea lui Carol a fost solicitată de primul-ministru român Ionel Brătianu, care a dat instrucțiuni ambasadorului României la Paris, Constantin Diamandy, să organizeze o monitorizare constantă a prințului. În 1927, Brătianu a subliniat necesitatea de a ști zilnic informații precise despre activitățile și locația lui Carol.
Brătianu a solicitat intervenția lui Albert Pierre Sarraut, ministrul de Interne al Franței, pentru a asigura supravegherea prințului prin intermediul serviciilor secrete franceze. Sarraut a ordonat agenților săi să-l urmărească zilnic pe Carol, generând rapoarte detaliate despre mișcările sale.
Activitățile de supraveghere
Supravegherea a fost mascată sub pretextul unei protecții asigurate pentru prinț, iar toate vizitele și activitățile sale erau atent monitorizate. Agenții români și francezi au întâmpinat dificultăți în această misiune, iar Brătianu primea periodic rapoarte despre acțiunile lui Carol din partea serviciilor secrete franceze.
„`
Supravegherea prințului Carol al României de către serviciile secrete franceze
Prințul Carol al României a fost subiectul unei supravegheri de către serviciile secrete franceze, o situație care l-a surprins și indignat. În ciuda zvonurilor din presa occidentală, care susțineau că era monitorizat de o echipă de agenți trimisă de la București, Carol nu a fost dispus să creadă că ar putea fi observat astfel.
În această perioadă, viața sa în exil la Paris a fost complicată și de procesul intentat de prima sa soție, Zizi Lambrino, care îl solicita să recunoască copilul lor și să plătească o sumă considerabilă pentru întreținerea sa. Această situație a generat un scandal public, iar agenții francezi, care îl supravegheau, au consemnat toate aceste evenimente.
În sprijinul lui Carol, prim-ministrul Ionel Brătianu a dat indicații pentru a-l ajuta în proces, subliniind astfel importanța relațiilor diplomatice dintre România și Franța în acea perioadă tulbure.
