România în Schengen: Eliminarea Controlului la Granițele Terestre și Impactul Economic
România a intrat și terestru în spațiul Schengen, ceea ce presupune eliminarea controlului la granițele cu celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, pentru o perioadă de 6 luni, controalele la frontieră vor fi menținute temporar.
Aderarea terestră a României la spațiul Schengen aduce schimbări fundamentale, având un impact economic, social și strategic semnificativ. Analiza Profit.ro evidențiază efectele pozitive ale încetării controalelor la granițele terestre, estimând că România ar putea beneficia de un plus de 1 până la 2% din PIB datorită reducerii costurilor de transport și creșterii aportului în turism.
Controale Temporare și Provocări
Deși România se alătură spațiului Schengen, Ungaria va continua să inspecteze fiecare camion și documentele acestuia timp de cel puțin 6 luni la punctul principal de trecere a frontierei de la Nădlac. În plus, Bulgaria a implementat măsuri suplimentare, construind o nouă parcare pentru camioane și instalând o barieră electronică la Ruse, percepând o taxă de 25 de euro pe camion.
Industria de transport rutier din România are oportunități semnificative de dezvoltare, însă acest potențial necesită implicarea decidenților politici pentru a adopta măsuri rapide care să reducă timpii de așteptare la frontiere pentru vehiculele comerciale. Cozile de camioane la ieșirea din România spre Ungaria și Bulgaria sunt frecvente, iar timpul de așteptare poate ajunge la 36 de ore în anumite situații.
Coordonarea între Instituții
Activitățile de control la frontiere în România sunt gestionate de CNAIR, iar pe rețeaua națională, ISCTR se ocupă de controlul vehiculelor. Industria transporturilor își dorește ca aceste activități să fie realizate corect pentru a asigura o competiție loială. Având în vedere că ambele instituții sunt subordonate Ministerului Transporturilor, este esențial ca un acord să fie atins și implementat rapid, având în vedere echipamentele deja disponibile.
„`html
România în Schengen: Impactul asupra economiei și transportului
România a implementat controale „temporare” la frontieră, ca urmare a temerilor legate de o posibilă creștere a migrației ilegale. Totuși, un impact semnificativ al aderării la Schengen va fi fluidizarea fluxurilor comerciale, cu scopul de a reduce timpul de așteptare pentru transportatori.
Potrivit Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), transportatorii români au suferit pierderi anuale de peste 2,4 miliarde de euro din cauza cozilor la punctele de trecere a frontierelor interne ale UE. Între 2012 și 2023, industria românească de transport rutier a acumulat pierderi de 22 miliarde de euro din cauza întârzierilor.
Eliminarea controalelor vamale ar putea economisi între 100 și 150 de euro per transport pentru fiecare camion, ceea ce se traduce în economii de sute de milioane de euro la nivel național. Aceasta ar îmbunătăți competitivitatea mărfurilor românești, estimându-se o creștere a exporturilor cu 5-10% conform unui raport al Institutului Național de Statistică.
România se află pe locul 6 în piața transporturilor din UE, cu o poziție deosebită în activitățile de cross-trade și cabotaj. În timp ce Polonia și Lituania au un număr semnificativ de angajați non-UE în transporturile rutiere, România are doar 550 de astfel de angajați, dintr-o cotă de 100.000.
Aderarea la Schengen ar putea stimula, de asemenea, investițiile străine directe, cu o creștere estimată de 10-15% pe baza experienței altor state membre, precum Polonia și Ungaria.
La nivel strategic, eliminarea frontierelor ar transforma România într-un hub logistic regional. Portul Constanța și infrastructura feroviară vor atrage fluxuri comerciale suplimentare, consolidând astfel poziția țării în tranzitul dintre Est și Vest.
„`
România în Schengen: Impactul asupra economiei și turismului
De la 1 ianuarie 2025, România va deveni membru deplin al Spațiului Schengen, inclusiv în ceea ce privește frontierele terestre. Aceasta înseamnă eliminarea controlului la frontieră pentru transportul feroviar, ceea ce va reduce timpii de staționare cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren la punctele vamale, precum Curtici, Valea lui Mihai, Salonta, Episcopia Bihor și Carei, conform declarațiilor ministrului Transporturilor.
Beneficii pentru turism și mobilitate
Aderarea la Schengen va spori mobilitatea populației, facilitând deplasările pentru muncă, studii sau turism, economisind milioane de ore anual. Se estimează că turismul ar putea beneficia de o creștere a fluxului de vizitatori cu 5-7% pe termen scurt. Ministrul Radu Oprea a menționat că România se așteaptă la o creștere a numărului de turiști străini, similară cu experiența Croației după intrarea în Schengen.
Impact economic pozitiv
Conform estimărilor Băncii Mondiale, aderarea la Schengen ar putea adăuga între 0.5% și 1% la PIB-ul național. Economiștii subliniază că această integrare va facilita circulația mărfurilor, reducând costurile logistice și poluarea generată de camioanele care stau în cozi la vamă. Transportatorii români vor putea realiza mai multe curse, maximizând astfel câștigurile și reducând cheltuielile fixe asociate cu transportul.
În concluzie, aderarea României la Spațiul Schengen va avea un impact semnificativ asupra economiei și turismului, promițând beneficii pe termen lung pentru întreaga țară.
„`html
România în Schengen: Impactul economic după 13 ani de întârziere
România a pierdut anual aproximativ 2% din produsul intern brut din cauza absenței sale din spațiul Schengen, ceea ce echivalează cu întregul buget al armatei, conform consultantului fiscal Veronica Duțu.
Un exemplu relevant pentru România este Polonia, care a aderat la spațiul Schengen în 2007. Această aderare a avut efecte economice și logistice imediate, cu un raport al Institutului de Statistică din Polonia care arată că exporturile țării au crescut cu 15% în primii trei ani de la aderare. De asemenea, timpul de transport al mărfurilor către Germania, principalul partener comercial, s-a redus cu 20%.
Polonia a beneficiat, în perioada 2008-2010, de o creștere de 12% a investițiilor străine directe, grație eliminării barierelor logistice și simplificării fluxurilor comerciale. Mobilitatea populației a fost, de asemenea, o componentă cheie, turismul crescând cu 10% în primii doi ani, iar numărul cetățenilor polonezi care au obținut locuri de muncă în UE crescând cu 18%.
În contrast, impactul așteptării îndelungate a României la poarta Schengen nu a fost evaluat clar. Deși Polonia a aderat rapid la spațiul Schengen după integrarea în Uniunea Europeană în 2004, România se confruntă cu impedimentele din fluxurile comerciale și timpi de așteptare mai mari pentru tranzitul persoanelor.
Cronologia aderării României la spațiul Schengen
- 1995: România semnează Acordul European, un pas esențial pentru integrarea în Uniunea Europeană.
- 2001: România devine membru al Spațiului Economic European (SEE).
- 2007: România aderă la Uniunea Europeană, iar pregătirile pentru îndeplinirea criteriilor Schengen încep.
- 2010: România finalizează evaluările tehnice pentru aderarea la Schengen.
- 2011: Parlamentul European votează în favoarea aderării României și Bulgariei la Schengen.
- 2018: Parlamentul European reafirmă sprijinul pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen, dar decizia finală rămâne blocată.
- 2020: Comisia Europeană confirmă că România îndeplinește toate criteriile tehnice pentru aderare.
- 2021: Președintele Comisiei Europene susține oficial aderarea României și Bulgariei la Schengen.
- 2022: România își intensifică eforturile diplomatice pentru a obține sprijinul statelor membre.
„`
România și Aderarea la Spațiul Schengen
După un parcurs de 13 ani marcat de întârzieri și obstacole, România își continuă demersurile pentru a adera la spațiul Schengen. În luna iunie a anului 2023, liderii europeni au reluat discuțiile privind extinderea acestui spațiu, însă Austria a menținut veto-ul împotriva aderării României.
În decembrie 2023, România a obținut sprijinul majorității statelor membre, dar decizia de aderare a fost din nou amânată. Totuși, România are planuri clare pentru viitor: se preconizează că, începând cu 31 martie 2024, va aplica integral regulile Schengen, eliminând controalele la frontierele aeriene și maritime.
În 2025, este așteptată integrarea completă a României în spațiul Schengen, ceea ce va include și eliminarea controalelor la granițele terestre cu Uniunea Europeană.
Impactul asupra Economiei
Aderarea României la spațiul Schengen este așteptată să aibă un impact semnificativ asupra economiei, facilitând libera circulație a persoanelor și bunurilor și stimulând comerțul internațional.