Ambițiile teritoriale ale lui Donald Trump privind Groenlanda
La cinci ani după ce Donald Trump și-a anulat o vizită în Danemarca din cauza refuzului Copenhagăi de a vinde Groenlanda, președintele ales a reînvigorat controversa exprimându-și dorința de a anexa cea mai mare insulă din lume, conform celor relatate de El Pais. Trump a afirmat că deținerea și controlarea Groenlandei, un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei, „este o necesitate absolută”.
Ca răspuns, guvernul danez a anunțat investiții de cel puțin 1,3 miliarde de euro pentru întărirea apărării insulei. În postările sale pe rețelele sociale, Trump a pus în discuție suveranitatea teritorială a altor regiuni, inclusiv Panama și Canada, evidențiind ambițiile mai vechi ale Statelor Unite de a revendica teritorii strategice.
Într-un interviu din 2019, Trump a declarat: „Iubesc hărțile. Și mereu am spus: ‘Uitați-vă la mărimea Groenlandei. Este uriașă. Asta ar trebui să facă parte din Statele Unite.” Groenlanda are o importanță geostrategică semnificativă și este bogată în resurse naturale, acoperind o suprafață de peste 2 milioane de kilometri pătrați, dar având o populație de doar 57.000 de oameni.
Istoria Statelor Unite include exemple de achiziții teritoriale, cum ar fi Florida, Louisiana și Alaska, ceea ce face ca o eventuală cumpărare a Groenlandei să nu fie un eveniment fără precedent. Deși afirmațiile lui Trump pot părea exagerate, ele reflectă ambițiile istorice ale Statelor Unite în regiunile strategice.
Motivul interesului lui Donald Trump pentru Groenlanda
Interesul Statelor Unite pentru Groenlanda nu este o noutate, având rădăcini încă din 1867, când un raport al Departamentului de Stat a evidențiat locația strategică și bogăția de resurse naturale ale insulei. În acel raport, se sugera achiziționarea Groenlandei, subliniind că motivele sunt atât politice, cât și comerciale.
O încercare oficială de achiziționare a Groenlandei a fost făcută în 1946, când președintele Harry Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari în aur pentru insulă, dar oferta a fost refuzată. Totuși, SUA dețin deja o bază militară în Groenlanda, cunoscută sub numele de Pituffik, înființată în 1943, în timpul ocupației naziste a Danemarcei.
Recent, prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, a reafirmat că „Groenlanda este a noastră. Noi nu suntem de vânzare și nu vom fi niciodată de vânzare”, în contextul comentariilor lui Trump referitoare la anexarea insulei. În plus, ministrul danez al apărării a anunțat o creștere a bugetului pentru apărarea Groenlandei, care va fi folosită pentru achiziționarea de nave de patrulare, drone cu rază lungă de acțiune și modernizarea infrastructurii militare.
Groenlanda este bogată în resurse precum petrol, gaze naturale, fier, aluminiu, nichel, platină, tungsten, titaniu, cupru și pământuri rare, ceea ce adaugă o dimensiune economică semnificativă interesului american.
