Transformarea terenurilor din România în deșert
Pământurile din România suferă un proces alarmant de degradare, iar statul nu dispune de informații precise cu privire la suprafața afectată. Aceasta este concluzia unui audit realizat de Curtea de Conturi, care a evidențiat lipsa unui inventar centralizat al terenurilor degradate, în ciuda obligației impuse de Legea nr. 100/2010.
Inspectorii Curții de Conturi au subliniat că Ministerul Agriculturii nu a reușit să ofere date despre terenurile neproductive și că nu există o strategie aplicată pentru combaterea acestui fenomen. De asemenea, Digi24 a solicitat informații oficiale despre suprafața terenurilor degradate din fiecare județ, însă ministerul a refuzat să răspundă, încălcând astfel legea privind accesul la informații de interes public.
Conform raportului, „la nivel național nu există un inventar real, centralizat și asumat de autoritățile cu atribuții și responsabilități, al terenurilor degradate”. După o solicitare oficială trimisă pe 4 noiembrie 2024, au trecut mai bine de două luni fără un răspuns din partea ministerului, ceea ce ridică semne de întrebare asupra transparenței și responsabilității autorităților în gestionarea acestei probleme grave.
În ciuda insistențelor, funcționarii ministerului au invocat necesitatea de timp pentru a oferi un răspuns, ignorând termenul legal de 30 de zile pentru furnizarea informațiilor solicitate.
Terenurile României se transformă în deșert
În România, fenomenul de degradare a terenurilor agricole devine din ce în ce mai alarmant, iar autoritățile nu au o imagine clară asupra suprafeței afectate. Deși Ministerul Agriculturii, reprezentat de ministrul Florin Barbu, a declarat că 1,2 milioane de hectare sunt neproductive, datele furnizate de Institutul Național pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului sugerează o cifră considerabil mai mică, de doar 19.334 hectare.
Discrepanțele între instituțiile statului sunt semnificative, iar în județul Buzău, de exemplu, Institutul de Pedologie raportează 203 hectare neproductive, în timp ce Direcția pentru Agricultură Buzău indică 10.000 hectare. Această confuzie este amplificată de lipsa unei coordonări eficiente între instituții, precum și de inactivitatea autorităților locale în colectarea și raportarea datelor.
În județul Giurgiu, datele oficiale de la Institutul de Pedologie arată că nu există terenuri degradate, în contrast cu raportările Direcției Agricole, care indică 2.269 hectare afectate. Aceste inconsistențe subliniază nevoia urgentă de a implementa o strategie coerentă pentru combaterea degradării solului în România, având în vedere impactul grav pe care acest fenomen îl poate avea asupra agriculturii și mediului.
