NATO nu va susține propunerea lui Trump privind cheltuielile de apărare
NATO nu va accepta propunerea lui Donald Trump pentru o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare, însă este posibil să își depășească obiectivul actual, conform oficialilor și analiștilor consultați de Reuters. Președintele ales al SUA a sugerat ca membrii alianței militare să aloce 5% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, ceea ce reprezintă o creștere considerabilă față de obiectivul actual de 2% – un prag pe care nicio țară NATO, inclusiv Statele Unite, nu îl îndeplinește în prezent.
Oficiali din statele membre NATO au recunoscut necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare, dar au respins cifra de 5%, considerată imposibilă din punct de vedere politic și economic pentru majoritatea țărilor. Aceasta ar necesita investiții suplimentare de sute de miliarde de dolari.
Un nou obiectiv este așteptat să fie convenit la summitul NATO de la Haga din iunie, stimulat de temerile legate de posibilele atacuri ale Rusiei asupra țărilor membre, precum și de presiunile lui Trump. Se estimează că cei 32 de membri ai NATO ar putea ajunge la un consens asupra unui obiectiv de aproximativ 3% din PIB, după discuții îndelungate.
Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a declarat că „nu va fi 5%”, dar se preconizează o creștere față de actualul obiectiv de 2%. Italia, cu o cheltuială de aproximativ 1,5% din PIB, se numără printre cei opt membri NATO care nu respectă acest prag.
În 2024, NATO estimează cheltuielile combinate ale membrilor săi la 1,474 trilioane de dolari, cu aproximativ 968 miliarde de dolari provenind din Statele Unite și 507 miliarde de dolari din partea națiunilor europene și a Canadei. Media globală a cheltuielilor pentru apărare în rândul membrilor NATO este de aproximativ 2,71% din PIB.
Analiza Cheltuielilor de Apărare în NATO
În timpul campaniei prezidențiale din SUA, Donald Trump a propus un obiectiv de cheltuieli de apărare de 3% din PIB pentru țările NATO, ceea ce ar implica o creștere semnificativă a bugetului apărării pentru majoritatea statelor membre. Cu toate că multe țări europene au crescut cheltuielile de apărare ca răspuns la războiul din Ucraina, provocările financiare și politicile interne fac dificilă atingerea acestei ținte.
Fenella McGerty, expert în economia apărării, a subliniat că, deși creșterile actuale sunt remarcabile, este nevoie de timp pentru ca țările să atingă obiectivele propuse. Chiar dacă Europa ar menține o rată de creștere de peste 10% în 2024, ar dura aproximativ 10 ani pentru a ajunge la 3% din PIB.
Guvernele europene recunosc necesitatea unui angajament mai mare pentru apărare, dorind să devină mai autonome și să depindă mai puțin de Statele Unite. Franța și statele baltice promovează ideea împrumutului comun prin Uniunea Europeană pentru a finanța cheltuielile de apărare, dar această propunere se confruntă cu reticența Germaniei, care va avea alegeri naționale în curând.
Camille Grand, fost oficial NATO, a menționat că pentru a dezvolta capabilități independente, țările europene trebuie să investească substanțial în domenii precum realimentarea aeriană, transportul militar greu și războiul electronic. Aceste inițiative sunt costisitoare și necesită resurse financiare semnificative.
Marie-Agnes Strack-Zimmermann, președintele subcomisiei de apărare a Parlamentului European, a subliniat necesitatea unei mobilizări financiare mai mari, dar a avertizat împotriva fixării pe o cifră arbitrară precum 3%. Aceasta a subliniat importanța adaptării cheltuielilor de apărare la realitățile actuale de securitate, fără a lăsa influența lui Trump să determine politica europeană.
