Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Anul Nou
Pe 13 ianuarie, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Anul Nou, marcând trecerea în noul an în noaptea dintre 13 și 14 ianuarie. Această dată este cu 13 zile mai târziu comparativ cu calendarul oficial, datorită decalajului dintre calendarul iulian, folosit de întreaga creştinătate timp de 15 secole, și calendarul gregorian.
Obiceiuri și tradiții
În ajunul Anului Nou, după apusul soarelui, tineri din comunități umblă cu „Pluguşorul”, iar gazda care îi primește va fi binecuvântată pe parcursul întregului an. De asemenea, tinerii îmbrăcați în costume tradiționale sau mascați dansează figuri populare precum „ursul”, „calul” sau „capra”. Se consideră că un cer senin în noaptea de 13 spre 14 ianuarie aduce un an roditor.
În dimineața Anului Nou, oamenii se spală pe față cu apa în care a fost pus un bănuț din aur sau argint, pentru a asigura sănătatea pe parcursul anului. La sate, există obiceiul ca fetele nemăritate să pună busuioc la fântână, iar dacă găsesc promoroacă a doua zi, se vor căsători în acea iarnă.
Superstiții și simboluri pentru noroc
Prima persoană care trece pragul casei este considerată a aduce noroc sau ghinion, în funcție de caracteristicile sale, un bărbat brunet fiind văzut ca un semn bun. De asemenea, casele sunt curățate înainte de sărbătoare pentru a alunga energiile negative.
Meniul de Anul Nou
Pe masa de Anul Nou se regăsesc preparate traditionale precum sarmale, plăcinte, cozonaci, cârnați și multe altele. Peștele consumat în seara de Anul Nou simbolizează prosperitatea, iar în unele familii se pregătește o plăcintă cu o monedă ascunsă, cel care o găsește având noroc pe parcursul anului. În anumite regiuni, focurile de artificii și zgomotele puternice sunt folosite pentru a alunga spiritele rele și a celebra începutul unui nou an.
