Trump și problema deșeurilor radioactive din Groenlanda
Un raport recent indică faptul că Donald Trump ar putea să se confrunte cu o dilemă de mediu semnificativă dacă decide să revendice Groenlanda. Sub gheața acestei insule arctice se află Camp Century, o bază militară americană abandonată, care ascunde mii de tone de deșeuri, inclusiv reziduuri radioactive.
Camp Century a fost construită în 1959, în timpul Războiului Rece, cu scopul de a dezvolta site-uri de lansare nucleară capabile să reziste unui atac. Deși reactorul nuclear a fost demontat în 1967, resturile au fost lăsate în urmă, îngropate sub gheață. Cu toate acestea, schimbările climatice amenință să dezvăluie aceste resturi mai devreme decât era anticipat.
Un studiu din 2016 a arătat că rămășițele bazei ar putea fi expuse în urma topirii gheții spre sfârșitul secolului XXI. Deși cercetătorii au revizuit estimările în 2021, concluzionând că baza nu va ieși la suprafață înainte de 2100, îngrijorările rămân în rândul autorităților din Groenlanda.
Ministrul de Externe al Groenlandei a solicitat Danemarcei să își asume responsabilitatea pentru curățarea deșeurilor militare americane, inclusiv cele de la Camp Century. Deși un acord de curățare a fost semnat în 2017, Camp Century nu a fost inclus în acesta, lăsând locuitorii Groenlandei îngrijorați de poluarea care ar putea rezulta din topirea gheții.
Problema nu se limitează doar la Camp Century; există multiple locații în Groenlanda unde Statele Unite au lăsat deșeuri militare, iar preocupările privind impactul asupra mediului cresc pe măsură ce gheața se topește.
Trump și Camp Century: Riscuri de mediu sub gheața Groenlandei
Un raport recent sugerează că sub gheața Groenlandei, la Camp Century, există deșeuri radioactive și toxice care nu au fost curățate. William Colgan, profesor de glaciologie și climă la Institutul de Cercetare Geologică din Danemarca, a declarat că nu a existat „nicio încercare” de a elimina aceste deșeuri, adăugând că natura completă a ceea ce se află sub gheață rămâne necunoscută.
Camp Century, descris ca un oraș subteran, a fost construit în anii 1960, având facilități precum o capelă și o frizerie. Deși echipamentele necesare construcției au fost transportate pe gheață, Colgan și echipa sa nu au reușit să localizeze depozitele de combustibil și se tem să intervină în zonă. „E rece, e adânc, nu-l deranja”, a spus el.
Riscurile de contaminare a mediului sunt semnificative. Colgan a menționat că gheața topită ar putea transporta deșeuri toxice, cum ar fi cele 200.000 de litri de motorină, în ocean. De asemenea, există riscul ca gheața care conține baza să se rupă și să formeze un aisberg. Deși aceste scenarii nu sunt probabil să se întâmple în acest secol, schimbările climatice ar putea accelera procesul.
Un raport al Națiunilor Unite indică o posibilă creștere a temperaturii globale cu 2,6 până la 3,1 grade Celsius în acest secol, ceea ce ar putea determina Camp Century să rămână sub gheață sau să fie expus. Colgan a subliniat importanța monitorizării acestei zone, care a fost crucială pentru înțelegerea schimbărilor climatice, având în vedere că aici au fost extrase carote de gheață pentru studii climatice.
Trump și Camp Century: Impactul asupra mediului
Un raport de mediu sugerează că sub gheața Groenlandei se află o „bombă cu ceas radioactivă” legată de activitățile desfășurate în timpul Războiului Rece, în special în zona Camp Century. Această instalație militară americană este considerată un exemplu al schimbărilor climatice și al poluării de lungă durată, lăsând generațiile actuale să analizeze impactul deciziilor din trecut.
Potrivit experților, Camp Century nu este doar o relicvă istorică, ci o dovadă a responsabilității pe care o avem în prezent față de mediul înconjurător. Colgan subliniază că deciziile luate în următoarele decenii vor avea implicații majore asupra climatului și mediului pentru secole întregi.
De asemenea, raportul atrage atenția asupra faptului că Statele Unite, ca al doilea cel mai mare poluator din lume, trebuie să recunoască moștenirea activităților poluante din trecut și să își asume responsabilitatea pentru acțiunile lor în contextul schimbărilor climatice actuale.