România și eforturile de reducere a deficitului
România se confruntă cu provocări semnificative în încercările sale de a restabili încrederea investitorilor și de a reduce deficitul bugetar, care este cel mai ridicat din Uniunea Europeană, conform unei analize Reuters. Anul acesta este marcat de pericole politice, iar riscul pierderii calificativului „investment-grade” devine tot mai real.
Obstacole în calea unui plan credibil
Reluarea alegerilor prezidențiale, programate pentru mai, complică procesul de elaborare a unui plan viabil pentru reducerea deficitului la 7% din producția economică. În plus, agențiile de evaluare financiară, precum S&P Global și Fitch, ar putea revizui perspectiva ratingului României, ceea ce ar putea duce la majorarea costurilor de împrumut.
Impactul pierderii calificativului pentru investiții
Pierderea calificativului „investment-grade” ar putea crește costurile de împrumut, conform unui studiu din 2016 al Băncii Mondiale, care avertizează că un rating „junk” de la două mari agenții ar putea spori costurile cu aproape 200 puncte de bază. Deși datoria României este sub media UE, țara înregistrează cea mai rapidă creștere a împrumuturilor din 2019 în rândul statelor membre.
Planuri de reducere a deficitului
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că măsurile propuse în Bugetul pe 2025 ar putea restabili credibilitatea fiscală a României. Obiectivul este reducerea deficitului la 2,5% până în 2031, plan acceptat recent de Bruxelles. Autoritățile intenționează să emită obligațiuni înainte de aprobarea Bugetului, fără a recurge la creșteri majore de taxe, care, deși nepopulare, sunt percepute de investitori ca fiind o soluție eficientă.
Consecințele întârzierilor în emiterea obligațiunilor
România a ratat oportunitatea de a emite obligațiuni înainte de volatilitatea pieței, generată de inaugurarea președinției lui Donald Trump, și se confruntă acum cu costuri mai ridicate. Aprobată cu întârziere, decizia privind Bugetul ar putea fi amânată până în februarie, ceea ce afectează în continuare încrederea investitorilor.
Creșterea randamentelor obligațiunilor
Luna aceasta, randamentele obligațiunilor guvernamentale pe zece ani au crescut semnificativ, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, depășind 8%, ceea ce subliniază presiunea existentă pe piața de capital românească.
Reducerea deficitului bugetar al României
România se confruntă cu un deficit bugetar de 8,6% din PIB, iar autoritățile se pregătesc să ia măsuri pentru a-l reduce. Ștefan Nanu, director general la Direcția Generală de Trezorerie și Datorie Publică din Ministerul Finanțelor, a subliniat importanța livrării unui plan strategic până în 2031, menit să susțină creșterea economică și să contribuie la diminuarea deficitului.
Pentru a sprijini acest plan, România ar putea accesa cel puțin patru miliarde de euro de la instituțiile financiare internaționale și fondurile Uniunii Europene de redresare, precum și 40-45 miliarde de lei (aproximativ 17,94 miliarde de dolari) prin obligațiuni interne.
Provocările în contextul alegerilor
Cu toate acestea, oficialii români au exprimat opinii contradictorii în legătură cu necesitatea majorării impozitelor, iar nicio măsură fiscală nu este așteptată înainte de alegerile din mai. O eventuală instabilitate socială ar putea complica și mai mult adoptarea reducerilor fiscale cerute.
Impactul asupra calificativului de investiții
O altă provocare pentru România este iminenta revizuire a calificativului de credit de către agenția S&P. Mikhail Volodchenko, manager de portofoliu la AXA, a menționat că dominanța fiscală reprezintă o preocupare majoră atât pentru piețele emergente, cât și pentru cele dezvoltate, subliniind că lipsa semnelor de consolidare fiscală poate atrage penalizări din partea investitorilor.
