Președintele Consiliului Fiscal avertizează despre viitorul economic al României
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat că România se află în fața unor ani dificili, comparând situația economică cu urcușul unui alpinist pe un munte. El a subliniat că măsurile de austeritate adoptate de Guvern la finalul anului trecut reprezintă doar începutul, iar reducerea cheltuielilor statului trebuie să continue în anii următori.
Dăianu a evidențiat că, în trecut, veniturile bugetare au fost în mod frecvent supraestimate, iar cheltuielile subevaluate, ceea ce a dus la discrepanțe semnificative între țintele de deficit stabilite de Guvern și execuția reală a bugetului. El a menționat că, în anul 2022, o inflație surpriză a condus la venituri bugetare considerabil mai mari, dar acestea nu au fost utilizate pentru reducerea deficitului, ceea ce a creat o imagine înșelătoare a consolidării fiscale.
În plus, Dăianu a subliniat importanța adoptării pachetului de măsuri la finalul anului 2024, afirmând că, fără aceste măsuri, deficitul ar fi crescut semnificativ în 2025. El a subliniat că, pentru a evalua un buget, nu se pot lua în considerare venituri ipotetice din îmbunătățirea colectării taxelor, iar diferențele dintre țintele Guvernului și prognozele Consiliului Fiscal sunt semnificative.
De asemenea, Dăianu a discutat despre necesitatea unei colectări fiscale mai eficiente pentru a ajusta deficitul bugetar, menționând că ajustarea de la 9% la 3% din PIB este o provocare majoră, dar Comisia Europeană a fost de acord ca această ajustare să se realizeze pe parcursul a șapte ani. Această abordare este crucială pentru a evita o retrogradare a riscului suveran al României.
Președintele Consiliului Fiscal avertizează asupra anilor dificili pentru România
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a subliniat că România se confruntă cu ani dificili, menționând că „ne-a trecut glonțul pe la ureche” în contextul provocărilor economice actuale. El a exprimat îngrijorarea față de încrederea în capacitatea statului de a-și onora obligațiile financiare, avertizând că o pierdere a acestei încrederi ar putea duce la o fugă a leului.
Dăianu a explicat că această „luptă” pentru stabilizarea economiei va dura și nu se va rezolva în termen de un an sau doi. Este esențial ca România să îmbunătățească colectarea veniturilor fiscale și să implementeze măsuri de restructurare pentru a face față provocărilor viitoare. El a subliniat că măsurile necesare nu vor fi adoptate în acest an, iar 2025 va fi doar începutul unei perioade dificile, comparând situația cu urcarea unui munte.
În plus, Dăianu a menționat că România nu are experiența necesară pentru a se adapta rapid la aceste schimbări, având în vedere un mediu internațional tot mai instabil, marcat de războaie comerciale și impredictibilitate. Această situație economică complexă face ca viitorul să fie și mai provocator.
În contextul acestor provocări, Guvernul României a adoptat bugetul pentru 2025, care a fost trimis Parlamentului pentru dezbatere urgentă. Premierul Marcel Ciolacu a caracterizat bugetul ca având investiții record, în timp ce ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, l-a descris ca fiind „cumpătat și echilibrat”, construit pe un deficit de 7%.
