Emergența barurilor academice în China
În Shanghai, considerat cel mai cosmopolit oraș din China, un tânăr pe nume Liang Xiao, în timp ce savura o bere într-un pub întunecos, a fost surprins de o prelegere de sociologie care se desfășura în fața sa. Sub proiector, un doctorand chinez de la o universitate americană de renume explica modul în care statele moderne au fost construite, în fața unui public de peste 40 de tineri orășeni care umpleau localul. Această situație a fost menționată într-un material dedicat libertății de exprimare în China.
Chiar dacă discuția nu se concentra în mod special pe China, Liang a fost impresionat de sinceritatea cu care universitarul a abordat subiecte precum utilizarea forței brute de către stat – un aspect rareori discutat deschis în climatul politic restrictiv al Chinei. „Am fost complet uimit când a pomenit violența atât de direct,” a declarat Liang, un tânăr de 32 de ani care s-a născut și a crescut în China. „În China, pur și simplu nu poți vorbi atât de deschis despre natura unei țări.”
Baruri academice și conversații intelectuale
În ultimul timp, în marile orașe din China, precum Shanghai, Beijing și Guangzhou, au apărut baruri academice care oferă prelegeri gratuite susținute de cercetători chinezi din universități internaționale. Aceste inițiative constituie un spațiu rar pentru discuții intelectuale libere, într-o țară unde cenzura devine tot mai stringentă. Sesiunile numite „Alcool cu academicieni” abordează o gamă variată de subiecte din științele umaniste și sociale, inclusiv teme politice sensibile, dar și subiecte mai puțin controversate, cum ar fi anxietatea socială și pisicile din picturile tradiționale chinezești.
Inițiative similare au avut succes în Occident timp de aproape trei decenii. De exemplu, „Cafe Scientifique” a fost lansat în Marea Britanie în 1998, iar „Pint of Science”, un festival științific de trei zile, a început în mai 2013. Aceste concepte s-au răspândit rapid la nivel global. Acum, aceste întâlniri de tip „happy-hour” care stimulează gândirea se fac simțite și în China, în contextul în care tinerii educați din mediul urban, eliberati de restricțiile pandemiei, sunt dornici să se reconecteze față în față.
„Odată ce părăsești campusul, este dificil să găsești discuții despre științele sociale în altă parte… Acesta este motivul pentru care suntem atât de nerăbdători să organizăm astfel de evenimente,” a declarat un reprezentant al pub-ului din Shanghai pe rețelele de socializare, la sfârșitul lunii august, încheind prima serie de conferințe. Spre deosebire de universitățile din Occident, care sunt deschise publicului, majoritatea campusurilor chineze rămân inaccesibile, rezervând resursele academice doar pentru studenți și personal autorizat.
Căutarea unui spațiu de exprimare
„Ascensiunea barurilor academice demonstrează că tinerii din China caută în continuare locuri unde să discute și să împărtășească idei, chiar dacă sfera publică se restrânge,” a afirmat Lei Ya-wen, profesor de sociologie la Universitatea Harvard. Cinnamon Wu, o proaspătă absolventă de arte, a participat recent la o discuție despre evoluția literaturii chinezo-americane, evidențiind astfel interesul continuu pentru astfel de întâlniri intelectuale.
Discuții despre identitate culturală în Beijing
Un bar din Beijing, situat la doar 10 minute cu mașina de cele două universități de prestigiu ale Chinei, a găzduit recent o sesiune dedicată modului în care imigranții chinezo-americani s-au integrat într-o societate străină, uneori ostilă. Acest eveniment a generat o dezbatere extinsă, dar Wu, un participant care folosește o poreclă în engleză din motive de confidențialitate, a fost luat prin surprindere de criticile aduse influenței corectitudinii politice în cultura populară americană, venite din partea altor participanți. El nu se aștepta ca aceștia, implicați în astfel de discuții intelectuale, să aibă opinii conservatoare.
Opinii divergente în spațiul public
Jerry Zhang, organizatorul evenimentului, a menționat că „ciocnirea opiniilor diferite face parte din valoarea acestor prelegeri la pub”. Deși spațiul cibernetic din China este plin de critici la adresa corectitudinii politice și a culturii „woke”, Wu subliniază că nu a mai întâlnit astfel de opinii exprimate atât de deschis în medii fizice, inclusiv în campusurile universitare. El a adăugat că este adesea dificil pentru studenți să-și exprime opiniile politice în clase, cu excepția cazului în care acestea sunt extrem de generale.
„În pub, un spațiu lipsit de autoritate, oamenii sunt mai predispuși să își exprime părerile”, a explicat Wu. El a subliniat că, în cultura chineză, credința că „profesorii au întotdeauna dreptate” este insuflată elevilor de la o vârstă fragedă. Chiar și în facultate, unde gândirea critică ar trebui să fie promovată, el percepe profesorii ca fiind autorități de necontestat.
Provocările discuțiilor politice în China
În China, profesorii universitari au responsabilitatea de a promova „educația pentru Partidul Comunist”, ceea ce limitează adesea discuțiile politice, deoarece aceștia trebuie să evite controversiile care ar putea depăși „liniile roșii” stabilite de autorități. În ciuda unor puncte de vedere provocatoare exprimate în cadrul discuțiilor, Wu consideră că pub-ul academic „merită o vizită”. El apreciază oportunitatea de a vedea oameni adunați offline, discutând despre literatură și societate, ceea ce îi conferă un sentiment de optimism că oamenii obișnuiți pot participa la conversații publice.
Tensiuni în mediul cultural chinez
Pe măsură ce popularitatea pub-urilor și barurilor academice crește, pe rețelele de socializare din China apar temeri legate de viitorul acestei noi sfere publice pentru intelectualii dintr-o țară cu o cenzură strictă, mai ales în urma unor recente represiuni culturale. De exemplu, anul trecut, spectacolele de stand-up comedy au fost suspendate temporar în întreaga țară, după ce o glumă despre armată a fost considerată o „insultă gravă”. De asemenea, la începutul anului, un artist a fost reținut din cauza unor sculpturi create cu mulți ani în urmă, care conțineau critici politice.
În plus, vocile naționaliste din mediul online au devenit o forță semnificativă în controlul discursului pe rețelele sociale din China, atacând bloggeri, jurnaliști, bucătari celebri și chiar laureați ai Premiului Nobel pentru comentarii sau comportamente considerate necorespunzătoare față de imaginea țării.
Studenții și autocenzura în mediul academic din China
În sălile de curs universitare din China, se observă o tendință îngrijorătoare: studenții își denunță profesorii pentru exprimarea unor opinii care deviază de la normele politice oficiale. Aceasta reflectă o loialitate politică care adesea prevalează asupra respectului cultural față de educatori.
Îngrijorări privind restricțiile academice
Liang, un participant activ la discuțiile academice, a descris aceste sesiuni ca fiind „îndrăznețe”, dar a exprimat temeri că ele ar putea fi restricționate în viitor. „Într-o țară cu o guvernare atât de strictă, este comun ca oamenii să se autocenzureze, analizându-și propriile cuvinte și pe cele ale altora din perspectiva guvernului”, a declarat Lei, un profesor de la Harvard.
Filtrarea subiectelor în timpul prelegerilor
Zhang, care a organizat numeroase prelegeri publice în Beijing începând din luna iunie, a recunoscut că va trebui să filtreze subiectele abordate. Cu toate acestea, el a fost reticent în a oferi mai multe detalii despre aceste evenimente. Kang Siqin, profesor asistent la Universitatea Chineză din Hong Kong, Shenzhen, a subliniat că „aceste evenimente sunt sigure pentru moment, deoarece nu sunt adunări organizate prin natura lor”.
Provocări și perspective pentru discuțiile academice
Kang, care își desfășoară cercetările în domeniul capacității de stat, a susținut prima prelegere din seria de discuții la pub în Shanghai, abordând tema „socializarea în jurul băuturii”. El a subliniat că, în contextul Chinei, orice tip de adunare poate fi perceput ca o provocare la adresa securității publice. În ceea ce privește viitorul acestor întâlniri, Kang a afirmat că „totul depinde de dorința cuiva de a le aborda”.
