Diana Șoșoacă, denunțată la Parchetul General
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a depus, luni, un denunț împotriva europarlamentarei Diana Ivanovici Șoșoacă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta este acuzată de infracțiunea de „promovare, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității şi de crime de război”, conform prevederilor OUG 31/2002.
Denunțul a fost întemeiat pe o intervenție a lui Șoșoacă din 11 februarie a.c., în care a sugerat elaborarea strategiilor de politică externă după modelul dictatorului Nicolae Ceaușescu, afirmând că „Nimeni nu l-a egalat vreodată”. În cadrul discursului, ea a criticat sancțiunile primite pentru promovarea valorilor creștine și a acuzat Comisia Europeană de acțiuni care contribuie la conflicte internaționale.
Institutul a subliniat că mesajul transmis de Diana Șoșoacă are rolul de a promova cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu, evidențiind aprecierea sa față de politica externă a acestuia, despre care a afirmat că a fost „cea mai bună”, menționând capacitatea lui de a aduce pacea între Israel și Palestina.
Conform OUG 31/2002, promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de crime împotriva umanității este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Diana Șoșoacă, denunțată la Parchetul General după laudele aduse lui Ceaușescu
Diana Șoșoacă, europarlamentară, a fost denunțată la Parchetul General după ce a lăudat public figura dictatorului Nicolae Ceaușescu în cadrul unui discurs susținut la Parlamentul European. Această acțiune a stârnit reacții negative din partea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), care consideră că astfel de afirmații constituie o ofensă adusă memoriei celor care au suferit sub regimul comunist.
Președintele IICCMER, Daniel Șandru, a declarat că discursul Dianei Șoșoacă reprezintă un afront la adresa valorilor democratice pe care România și Europa le împărtășesc. El a subliniat că, la 35 de ani de la Revoluția din 1989, este inacceptabil ca un simbol al unui trecut represiv să fie glorificat printr-o retorică populistă.
Șandru a evidențiat faptul că Nicolae Ceaușescu nu a fost un „vizionar”, ci un „tiran” care a impus o politică de izolare, frică și sărăcie asupra propriului popor. Acesta a atras atenția asupra impactului negativ pe care astfel de declarații îl pot avea asupra societății românești, subliniind că ele nu sunt doar exerciții de nostalgie, ci simptome ale unei gândiri periculoase, care sfidează sacrificiile celor care au luptat pentru democrație.
IICCMER a subliniat că promovarea unor astfel de idei trebuie sancționată ferm, atât prin reacția societății civile, cât și printr-o atitudine responsabilă a instituțiilor europene și românești. România trebuie să rămână fidelă idealurilor de libertate și progres, pentru care mulți români au plătit un preț suprem în decembrie 1989.
