Prezența militară europeană în Ucraina: perspective post-pace
Liderii europeni sunt solicitați să ofere garanții de securitate, inclusiv prin desfășurarea unei forțe militare, pentru Ucraina, în eventualitatea unui acord de pace între Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația The Guardian analizează implicațiile unei posibile prezențe militare europene în urma unei încetări a focului.
Matthew Savill, director de științe militare la thinktank-ul Royal United Services Institute, sugerează că ar putea exista mai multe tipuri de trupe desfășurate în Ucraina. O primă opțiune ar fi o forță terestră majoră de descurajare, compusă din 100.000 până la 150.000 de soldați, așa cum a solicitat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Totuși, având în vedere excluderea participării SUA și constrângerile de personal, acest scenariu ar putea fi dificil de realizat.
O alternativă mai viabilă ar fi o „forță de avertizare” formată din câteva zeci de mii de soldați europeni, desfășurați pe anumite sectoare ale liniei frontului. Aceasta ar oferi un sprijin mai limitat, dar ar implica țările europene în eventualitatea unui nou atac din partea Rusiei.
Ben Barry, expert militar la International Institute for Strategic Studies, subliniază importanța unei componente aeriene și maritime pentru orice sprijin viitor acordat Ucrainei. De asemenea, un model mai restrâns ar putea include o „mare forță de instruire”, care ar putea acționa ca factor de descurajare prin simpla prezență a trupelor europene în Ucraina.
Este puțin probabil ca o forță europeană desfășurată în Ucraina să fie considerată o misiune de menținere a păcii, deoarece aceste misiuni sunt gestionate de ONU și implică o patrulare imparțială. Săptămâna trecută, secretarul american al apărării a declarat că trupele europene nu vor beneficia de garanțiile de securitate NATO, ceea ce ar însemna că țările implicate ar trebui să se apere singure în cazul unui nou conflict cu Rusia.
O posibilă prezență militară europeană în Ucraina
În contextul discuțiilor recente privind desfășurarea unui contingent militar european în Ucraina, președintele Emmanuel Macron a organizat un summit la Paris cu lideri europeni. Premierul britanic, Keir Starmer, a exprimat disponibilitatea Marii Britanii de a trimite „proprii soldați pe teren, dacă este necesar”, iar Suedia a indicat, de asemenea, interesul de a participa.
Cu toate acestea, cancelarul german Olaf Scholz a subliniat că aceste discuții sunt premature, dat fiind incertitudinile din negocierile dintre SUA și Rusia. Polonia, care a investit în reînarmare, a exclus trimiterea de trupe în Ucraina, ceea ce afectează eforturile multinaționale în formare.
Reacția Rusiei la o posibilă prezență militară europeană
Rusia, care a invadat Ucraina în februarie 2022 pentru a împiedica apropierea acesteia de Occident, și-a menținut obiectivele de demilitarizare a Ucrainei și s-ar opune prezenței trupelor europene. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Kremlinul dorește să excludă țările europene din discuțiile cu SUA, sugerând că orice desfășurare de forțe europene ar putea deveni o țintă pentru atacuri provocatoare.
Riscuri și perspective
Deși politicienii americani au exclus desfășurarea de trupe la sol, nu au respins complet ideea furnizării de sprijin aerian. O zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei ar putea fi benefică, dar Casa Albă pare reticentă în a lua această decizie. Este mai probabil ca țările europene să ofere Ucrainei garanții de securitate, ridicând întrebarea despre cât de departe sunt dispuse să meargă în acest sens.
În ciuda pierderilor suferite de Rusia în Ucraina, Kremlinul ar putea vedea forțele occidentale din Ucraina ca o țintă mai ușoară decât cele protejate de umbrela NATO în restul Europei, având în vedere neimplicarea actuală a SUA.
