Ungaria sfidează sancțiunile impuse Rusiei
Termenul limită de 15 martie 2025 reprezintă o provocare majoră pentru Uniunea Europeană, care trebuie să reînnoiască sancțiunile împotriva persoanelor și organizațiilor implicate în agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Dacă aceste sancțiuni nu sunt reînnoite, peste 2.400 de indivizi și entități ar putea fi eliberate de restricțiile impuse de UE, iar Ungaria joacă un rol crucial în acest context, blocând aprobarea sancțiunilor.
Premierul ungar Viktor Orbán, cunoscut ca unul dintre principalii aliați ai lui Trump în UE, a subminat în mod repetat unitatea Uniunii în privința sancțiunilor. Deși opoziția Ungariei a fost adesea o formă de șantaj prin cererea de concesii din partea UE, surse de la Bruxelles sugerează că, de data aceasta, Ungaria nu a formulat cereri specifice.
Riscurile asociate cu neînnodarea sancțiunilor
Pachetul de sancțiuni în discuție include înghețarea activelor în valoare de miliarde de euro, aparținând unor companii, oligarhi și politicieni ruși. Neînnodarea acestor restricții ar putea permite ca fondurile să fie scoase din Europa, pierzându-se astfel o resursă esențială pentru reconstrucția și achizițiile militare ale Ucrainei.
Diplomații europeni sunt în prezent angajați în eforturi pentru a evita cel mai rău scenariu, dar problema ar putea reapărea în iulie 2025, când se va discuta din nou despre sancțiuni. Regimul de sancțiuni al Uniunii Europene, care datează din 2014, a fost extins în repetate rânduri, dar procesul de reînnoire necesită unanimitate, oferind astfel posibilitatea unor țări precum Ungaria să influențeze deciziile prin amenințarea cu blocarea acestora.
În acest context, reînnoirea sancțiunilor individuale este acum în pericol, iar Ungaria continuă să se opună prelungirii acestora, ceea ce ridică semne de întrebare asupra viitorului sancțiunilor impuse Rusiei.
Ungaria sfidează sancțiunile rusești
Ungaria, sub conducerea premierului Viktor Orban, a ridicat veto-ul împotriva sancțiunilor europene, vizând un pachet vast ce include peste 2.400 de persoane și entități implicate în infracțiuni împotriva Ucrainei. Printre cei vizați se află liderii de vârf ai Rusiei, inclusiv Vladimir Putin și Serghei Lavrov.
Activele rusești înghețate în Europa
Mecanismul de înghețare a activelor rusești a fost implementat după invazia Ucrainei în 2022, iar valoarea totală a acestora este estimată la aproximativ 260 de miliarde de euro, majoritatea fiind înghețate în Uniunea Europeană. Aproximativ 190 de miliarde de euro sunt deținute în Euroclear din Belgia, cel mai mare depozitar de valori mobiliare din lume.
Impactul asupra sancțiunilor
Există temeri că, dacă sancțiunile individuale nu vor fi reînnoite, activele ar putea fi deblocate, ceea ce ar putea permite accesul la până la 30% din toate activele rusești înghețate, estimat la cel puțin 60 de miliarde de euro. Aceasta reprezintă o amenințare serioasă pentru programele de ajutor financiar destinate Ucrainei, care se bazează pe aceste fonduri înghețate.
Consecințele pentru Ucraina
De la sfârșitul anului 2024, un nou mecanism a fost instituit pentru a oferi Ucrainei ajutor financiar prin împrumuturi garantate cu veniturile din activele rusești înghețate. O deblocare semnificativă a acestor active ar putea submina grav acest model de finanțare și ar afecta speranțele Ucrainei de a obține despăgubiri prin transferul activelor înghețate.
Ungaria sfidează sancțiunile impuse Rusiei
Ungaria, sub conducerea premierului Viktor Orbán, își aliniază poziția cu Statele Unite, provocând îngrijorări în rândul oficialilor europeni. Diplomatul european a declarat că Budapesta nu solicită eliminarea totală a sancțiunilor, ci o reducere a listei, ceea ce contravine abordării majorității țărilor din UE, care consideră că extinderea sancțiunilor este esențială pentru susținerea Ucrainei în negocierile de pace.
Surse din cadrul Uniunii Europene sugerează că Ungaria ar putea face presiuni pentru ridicarea sancțiunilor aplicate unor oficiali ruși, inclusiv Vladimir Putin și Serghei Lavrov, pentru a crea un climat favorabil negocierilor din perspectiva Kremlinului. Această poziție este alarmantă, având în vedere că diplomații ungari nu formulează cereri clare în ceea ce privește reînnoirea regimului de sancțiuni împotriva Rusiei.
Îngrijorări privind viitorul sancțiunilor
Comisia Europeană se așteaptă ca Ungaria să accepte extinderea sancțiunilor în ultimul moment, dar diplomații UE sunt sceptici cu privire la această posibilitate. Există temeri că un acord cu Ungaria nu va fi realizat până la termenul limită, ceea ce ar putea duce la expirarea sancțiunilor pe 16 martie.
În cazul în care blocada Ungariei continuă până la 15 martie, problema va fi discutată în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe al UE, unde miniștrii de externe din 26 de state membre vor căuta soluții pentru a convinge Ungaria să aprobe prelungirea sancțiunilor. Un diplomat european a exprimat optimism față de prelungirea sancțiunilor individuale împotriva Rusiei în cadrul acestei reuniuni.
Acest episod ridică întrebări serioase cu privire la stabilitatea regimurilor de sancțiuni și la influența Ungariei în procesul decizional al Uniunii Europene.
Ungaria și Sancțiunile UE
Ungaria, sub conducerea premierului Viktor Orban, își continuă eforturile de a debloca activele rusești în valoare de miliarde de euro, în ciuda presiunilor externe. În prezent, negociatorii europeni utilizează diverse pârghii, inclusiv diplomația discretă, pentru a convinge Ungaria să susțină sancțiunile impuse Rusiei.
Reuniunile ambasadorilor UE, programate pentru 12 și 14 martie, evidențiază intensificarea discuțiilor privind sancțiunile și importanța acestora în cadrul integrității sancțiunilor UE. Aceste sesiuni critice sunt esențiale pentru a asigura un front unit în fața provocărilor actuale.