Alegeri prezidențiale: Candidați înscriși pe buletinul de vot
Paisprezece candidați, dintre care zece susținuți de partide și patru independenți, vor figura pe buletinul de vot la alegerile prezidențiale programate pentru 24 noiembrie. Printre aceștia se numără lideri de partide precum Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Elena Lasconi, George Simion și Kelemen Hunor, dar și un fost șef al SIE, fiica unui patron media și un medic veterinar care nu a practicat niciodată.
Profilul candidaților
Iată o prezentare a candidaților, ordonată conform apariției pe buletinele de vot:
1. Elena Lasconi – candidata USR
Elena Lasconi, în vârstă de 52 de ani, a avut o carieră de 25 de ani în jurnalism, concentrându-se pe teme sociale. În 2020, a decis să intre în politică, câștigând primăria Câmpulung Muscel din partea USR la alegerile locale. În toamna anului trecut, a fost aleasă să deschidă lista partidului pentru alegerile europarlamentare, dar ulterior a fost rugată să se retragă de către Cătălin Drulă, pe atunci președinte al USR. Retragerea sa a fost cauzată de dezvăluirea că a votat „Da” la referendumul pentru familia tradițională organizat de PSD în 2018, ceea ce a generat critici din partea electoratului USR și a familiei sale.
La recentele alegeri locale din iunie, Lasconi a obținut un nou mandat de primar, cu aproape 70% din voturi, în timp ce USR a înregistrat un rezultat național sub 9%. Ca urmare a acestui rezultat, Cătălin Drulă a demisionat din funcția de președinte al partidului, iar Elena Lasconi a fost aleasă să-l înlocuiască. De asemenea, Lasconi a anunțat ruptura alianței cu PMP și Forța Dreptei, partide cu care a colaborat anterior. A declarat că, dacă va câștiga alegerile prezidențiale, îl va propune pe Ilie Bolojan ca premier și a exprimat dorința ca DNA să reia anchetele asupra magistraților, așa cum se întâmpla înainte de modificările aduse de Liviu Dragnea.
2. George Simion – candidatul AUR
George Simion, în vârstă de 38 de ani, a câștigat notorietate în martie 2009, când a participat cu lumânări la comemorarea fostului președinte Ion Iliescu, declarând că acțiunea a fost în memoria „morților de la revoluție”. Student la Universitatea din Iași, el a fondat ulterior platforma civică Acțiunea 2012, având ca scop unirea României cu Republica Moldova. Co-președinte al organizației a fost Marius Lulea, actual prim-vicepreședinte al AUR, care a generat controverse datorită simpatiilor sale față de mareșalul Antonescu, condamnat de statul român ca criminal de război.
Simion a organizat numeroase marșuri unioniste în București, Alba Iulia și Chișinău, dar a fost ulterior interzis în Republica Moldova.
Controverse Politice și Cariera lui George Simion
George Simion, liderul partidului AUR, se află în centrul unor acuzații privind posibile întâlniri cu membri ai serviciilor secrete rusești. În fața acestor insinuări, Simion a negat vehement orice implicare, afirmând că se va retrage din cursa pentru Cotroceni dacă vor apărea dovezi concrete.
Simion a participat la alegerile europarlamentare din 2019, unde a obținut un scor modest de 1,2%. În același an, a co-fondat AUR împreună cu Claudiu Târziu, actual europarlamentar. Deși partidul era la început, AUR a reușit să devină o surpriză în alegerile parlamentare din 2020, obținând un rezultat de 9%. Printre politicienii care au intrat în Parlament pe listele AUR se numără Diana Șoșoacă, care a fost ulterior exclusă din partid. La alegerile europarlamentare din iunie 2024, AUR a înregistrat un rezultat de 15%. Liderul AUR a promis că nu va colabora cu PSD după alegerile din decembrie.
Marcel Ciolacu și Ascensiunea sa Politică
Marcel Ciolacu, candidatul PSD, are o poveste de viață complexă. La mijlocul anilor ’80, a încercat să intre la facultatea de Drept, dar nu a reușit. După îndeplinirea stagiului militar, a început să lucreze ca muncitor într-o întreprindere din domeniul electronic. „Tata mi-a spus: ‘Dacă nu ești capabil să intri la facultate, te duci la muncă’. Era un alt context social”, a declarat Ciolacu.
După Revoluție, Ciolacu a pătruns în mediul privat și în politică, devenind membru al FSN, precursorul PSD. De asemenea, a absolvit Universitatea Ecologică din București. În perioada sa politică timpurie, a fost influențat de senatorul PSD Vasile Ion, nașul său de cununie. În acea vreme, cei doi erau prieteni cu Omar Hayssam, care a fost ulterior condamnat pentru terorism.
Ciolacu a avansat în cariera sa politică, ocupând diverse funcții în administrația locală, inclusiv consilier local, viceprimar, consilier județean și prefect. A intrat în Parlament în 2012, dar a devenit cunoscut abia în 2017, când a participat la o partidă de pescuit organizată de Liviu Dragnea, pe atunci președinte al PSD.
În timp, Ciolacu a fost numit vicepremier de către Dragnea, dar s-a aliat cu premierul Mihai Tudose în detrimentul lui Dragnea. În 2018, Guvernul Tudose a căzut sub presiunea lui Dragnea, iar în 2019, Ciolacu a preluat conducerea Camerei Deputaților după demisia acestuia. După pierderea alegerilor prezidențiale de către Viorica Dăncilă în fața lui Klaus Iohannis, Ciolacu a convins-o să demisioneze, devenind președinte interimar al PSD.
La alegerile parlamentare din 2020, PSD a câștigat, dar Klaus Iohannis a format o coaliție de dreapta. Un an mai târziu, PSD a intrat la guvernare alături de PNL și UDMR, iar Marcel Ciolacu a redevenit președinte al Camerei Deputaților. În iunie 2023, în cadrul rotativei guvernamentale, Ciolacu a continuat să joace un rol important pe scena politică românească.
Nicolae Ciucă: Parcursul unui Militar în Politică
Nicolae Ciucă, în vârstă de 57 de ani, este un ofițer de carieră cu o vastă experiență în misiuni internaționale, incluzând participarea în Afganistan și Irak în anii 2000. Datorită abilităților sale de conducere, a fost decorat pentru modul în care a coordonat trupele române în teatrele de operațiuni externe, fiind recunoscut ca unul dintre puținii generali care au obținut gradele pe câmpul de luptă în perioada post-decembristă.
În ianuarie 2015, președintele Klaus Iohannis l-a numit pe generalul cu patru stele Nicolae Ciucă în funcția de Șef al Statului Major al Apărării, un rol de vârf în ierarhia militară românească. Deși în 2018 Ciucă a afirmat că nu va intra în politică după retragerea din activitate, spunând că onoarea de a fi fost șef al Statului Major este prea sfântă pentru a fi compromis, soarta l-a dus pe un alt drum.
În 2019, Nicolae Ciucă a renunțat la uniforma militară și a fost numit ministru al Apărării în guvernul condus de Ludovic Orban. În cartea sa biografică, el menționează că președintele Iohannis i-a sugerat să accepte acest rol, descriind apelul ca pe un ordin pe care nu putea să-l refuze.
În decembrie 2020, după ce PNL a suferit o înfrângere la alegerile parlamentare, Ludovic Orban a demisionat, iar președintele Iohannis l-a numit pe Nicolae Ciucă premier interimar. Ulterior, în toamna anului 2021, după căderea guvernului Cîțu, președintele a format o nouă coaliție și l-a numit pe Ciucă prim-ministru. În aprilie 2022, după demisia lui Florin Cîțu din funcția de președinte al PNL, Ciucă a fost ales în fruntea partidului.
În iunie 2023, Nicolae Ciucă a cedat funcția de prim-ministru lui Marcel Ciolacu și a preluat conducerea Senatului. Ca și candidat la prezidențiale, Ciucă a promis, în mod oficial, că nu va forma o nouă majoritate cu PSD, deși liberalii continuă să colaboreze cu acest partid. De asemenea, a fost acuzat de plagiat în teza sa de doctorat, însă cazul se află în continuare în instanță.
Hunor Kelemen: Un Medic Veterinar în Politica Românească
Hunor Kelemen, de asemenea în vârstă de 57 de ani, este un medic veterinar de profesie, dar a absolvit și studii în filosofie la Cluj. A intrat în politică în perioada guvernării CDR, ocupând funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii, pe vremea când portofoliul era deținut de Ion Caramitru. De-a lungul carierei sale, Kelemen a fost ministru al Culturii în guvernele Emil Boc și Victor Ponta, în perioada președinției lui Traian Băsescu.
În plus, liderul UDMR a servit ca vicepremier în guvernele conduse de liberalii Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, sub mandatul președintelui Klaus Iohannis. La alegerile parlamentare din anul 2000, a fost ales deputat, continuându-și astfel activitatea politică.
Hunor Kelemen – Candidatul UDMR la Președinția României
Hunor Kelemen, liderul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), se află în prezent la al șaselea mandat în fruntea partidului. Ascensiunea sa în ierarhia UDMR a început în 2007, când a fost ales președinte executiv. În 2011, după retragerea lui Marko Bella, Kelemen a devenit președinte al UDMR, marcând o etapă importantă în cariera sa politică. Aceasta este a patra oară când își depune candidatura pentru funcția de președinte al României.
„Nu trebuie să credeți că sunt un jucător de Loto care speră la noroc. Candidez pentru a aduce în discuție problemele reale ale României, atât pentru români, cât și pentru maghiari, precum și pentru celelalte etnii”, a declarat Kelemen, subliniind motivația sa de a candida.
De fapt, Hunor Kelemen își propune să fie o „locomotivă electorală” pentru UDMR în perspectiva alegerilor parlamentare, care sunt programate să aibă loc la o săptămână după primul tur al alegerilor prezidențiale. Având în vedere că campaniile pentru cele două scrutinuri se desfășoară simultan, absența sa ar fi redus semnificativ șansele UDMR de a obține un rezultat favorabil la alegerile parlamentare. Scopul UDMR este de a face parte din viitoarea majoritate parlamentară și de a influența guvernarea.
Pe lângă activitatea sa politică, Hunor Kelemen este și un autor recunoscut, având la activ un roman și două volume de poezie, pentru care a fost recompensat cu un premiu din partea Uniunii Scriitorilor din România. De asemenea, a fost decorat atât de statul român, cât și de cel maghiar pentru contribuțiile sale.
Mircea Geoană – Candidatul Independent
Mircea Geoană, în vârstă de 66 de ani, a absolvit Politehnica la începutul anilor 80 și a început cariera profesională ca inginer la trustul Energomontaj. După Revoluție, a intrat în Ministerul de Externe, având un interviu cu Sergiu Celac, pe atunci șeful diplomației române. Celac fusese traducătorul lui Nicolae Ceaușescu pentru limbile engleză și rusă în perioada comunistă.
În 1996, președintele Ion Iliescu l-a numit pe Geoană ambasador în Statele Unite, făcându-l astfel cel mai tânăr diplomat în această funcție. După înfrângerea lui Iliescu în alegerile prezidențiale din acel an, Geoană a reușit să rămână ambasador și în guvernarea Convenției Democrate Române (CDR).
În 2000, după victoria PSD în alegerile prezidențiale și parlamentare, Mircea Geoană a fost numit ministru de Externe în cabinetul condus de Adrian Năstase. Patru ani mai târziu, PSD a propus un tandem la prezidențiale, cu Năstase ca președinte și Geoană ca premier, însă Năstase a pierdut în fața lui Traian Băsescu. Ion Iliescu l-a acuzat pe Geoană de eșec, etichetându-l „prostănac” într-o declarație care a rămas în conștiința publicului.
În aprilie 2005, Geoană și Iliescu s-au confruntat direct pentru conducerea PSD. Deși Iliescu era considerat favorit, Geoană a reușit să câștige alegerile interne, un moment pe care l-a descris ca fiind „o bătaie la fundul gol”. În 2009, el era favorit în cursa prezidențială, având sprijinul PNL, dar a fost afectat de o controversă în urma unei dezbateri electorale, în care Băsescu a pus o întrebare provocatoare: „Ați fost azi-noapte la Vântu?”. Geoană a recunoscut că l-a vizitat pe Sorin Vântu, un moment care a influențat negativ campania sa.
Ovidiu Vântu: Recapitulare a parcursului politic al lui Mircea Geoană
În seara desfășurării turului doi al alegerilor, liderul PSD, Mircea Geoană, s-a declarat câștigător, exprimându-și emoțiile printr-o declarație adresată soției sale: „Mihaela, dragostea mea, mulțumesc!”. Cu toate acestea, până dimineața, Traian Băsescu a reușit să întoarcă rezultatul votului, lăsându-l pe Geoană într-o stare de confuzie. Acesta a recunoscut ulterior: „Nici acum nu înțeleg bine care a fost mecanismul politico-psihologic din 2009”.
În 2020, Geoană a pierdut conducerea PSD în fața lui Victor Ponta, iar în 2011 a fost destituit din funcția de președinte al Senatului de către propriul partid. Ulterior, a fost exclus din PSD și a intrat într-o perioadă de absență din viața publică, până în octombrie 2019, când a fost numit secretar general adjunct al NATO. Totodată, în timpul campaniei electorale actuale, au apărut informații referitoare la posibile legături ale lui Geoană cu persoane implicate în răspândirea propagandei rusești.
Ana Birchall: Parcursul profesional al candidatei independente
Ana Birchall, în vârstă de 51 de ani, a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității din București în anii ’90, continuându-și studiile în Statele Unite, unde a obținut titlul de doctor la Universitatea Yale, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ din lume. După finalizarea studiilor, a profesat la o importantă firmă de avocatură din New York.
Birchall s-a întors în România în timpul guvernării Năstase, fiind angajată la Ministerul de Externe, unde a participat la negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. A ocupat funcția de consilier pe probleme de politică externă în Senat și a condus departamentul de educație al PSD. În 2012, a devenit consiliera premierului Victor Ponta, ulterior fiind aleasă deputat de Vaslui în două legislaturi consecutive.
În februarie 2017, Guvernul condus de Sorin Grindeanu, sub influența lui Liviu Dragnea, a adoptat celebra Ordonanță de Urgență 13, care ar fi avut scopul de a-l proteja pe liderul PSD de închisoare. La scurt timp, Sorin Grindeanu a abrogat această ordonanță și i-a cerut demisia ministrului Justiției, Florin Iordache. În locul acestuia, Ana Birchall a fost numită interimar, deși ocupa anterior funcția de ministru pentru Afaceri europene.
Ulterior, Tudorel Toader a preluat funcția de ministru al Justiției, fiind forțat să demisioneze în aprilie 2019, după ce a refuzat să propună o nouă ordonanță pentru salvarea lui Liviu Dragnea. Ana Birchall a revenit la minister, continuând să se opună modificărilor legislative din domeniul justiției. La o lună după aceasta, Liviu Dragnea a fost condamnat și încarcerat. Birchall a continuat să se opună numirii procurorului Adina Florea, susținută de PSD, în fruntea Secției speciale pentru anchetarea magistraților, creată la cererea lui Dragnea.
După primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019, când Viorica Dăncilă a reușit să se califice în finală, Ana Birchall a fost exclusă din PSD. Conducerea partidului i-a reproșat că a pus prea mult accent pe tema justiției în campania electorală, afectând imaginea partidului. Birchall a replicat: „Doar nu era să vorbesc despre broșe”, făcând aluzie la Viorica Dăncilă.
Alexandra Păcuraru: Candidata Alternativei pentru Demnitate Națională
Alexandra Păcuraru, în vârstă de 37 de ani, este fiica omului de afaceri Maricel Păcuraru, patronul unui post de televiziune condamnat la patru ani de închisoare pentru spălare de bani. Susținută financiar de tatăl său, Alexandra a terminat liceul în Statele Unite, apoi s-a întors în România, unde a absolvit Facultatea de Limbi.
Parcursul profesional al Alexandrei Păcuraru
Alexandra Păcuraru, absolventă a Universității Dimitrie Cantemir și a Universității Media, specializarea „Regie de film”, a debutat în televiziune în 2013, preluând rolul de gazdă al emisiunii „8 într-o barcă” la TVR 2.
Cum a ajuns Alexandra Păcuraru la televiziunea publică? Ea povestește că Titus Munteanu, fost director al televiziunii, a observat-o într-o zi pe o terasă și i-a spus că este o persoană specială, de care România are nevoie, datorită naturaleții și spontaneității sale. Astfel, i-a oferit ocazia de a realiza emisiunea „8 într-o barcă”, o experiență pe care Păcuraru a apreciat-o foarte mult. „Titus Munteanu a fost un om vizionar”, a adăugat ea.
În 2014, Alexandra a trecut la televiziunea tatălui său, unde a moderat diverse emisiuni, de la stil de viață la subiecte politice. Totuși, în primăvară, a fost scoasă de pe post de chiar tatăl ei. De la pupitrul televiziunii, Păcuraru a cerut Guvernului României să înceteze sprijinul financiar pentru Ucraina și a acuzat liderii politici români că sunt „sclavi” la Bruxelles.
În 2020, pentru a contribui la reducerea traficului din Capitală, Alexandra a renunțat la propria mașină, optând să își angajeze un șofer. De asemenea, ea este mamă a cinci copii și deține icoane în valoare de 20.000 de euro. În prezent, candidează la președinție din partea unei formațiuni politice fondate de fostul europarlamentar PSD, Cătălin Ivan.
Sebastian Constantin Popescu și Partidul Noua Românie
Sebastian Popescu, în vârstă de 42 de ani, este medic veterinar, dar nu a profesat niciodată în acest domeniu. După o perioadă de șapte ani petrecută în Timișoara, s-a mutat în București, unde a lucrat la cabinete veterinare și farmacii până în 2012, apoi a trecut printr-un proces de reconversie profesională, lansând două publicații online de agregare a știrilor.
„Jurnalismul, a doua mea pasiune, mi-a oferit ocazia să-mi extind orizonturile”, a declarat Popescu, care ulterior a decis să se implice în politică. În 2015, a fondat Partidul Noua Românie (PNR), profitând de schimbările legislative care permiteau înființarea unui partid cu doar trei membri.
În 2019, Popescu a fost candidat la alegerile prezidențiale, având ca prioritate unirea României cu Republica Moldova și recuperarea tezaurului de la ruși. Rezultatul a fost de 0,33%. În programul său din 2014, el a propus ca televiziunea publică să reia organizarea Festivalului Cerbul de Aur de la Brașov, sub înaltul Patronaj al Președintelui României.
În 2019, Popescu a fost declarat cel mai sărăc candidat la președinție, neavând bunuri înregistrate pe numele său. Totuși, în aprilie 2024, în declarația de avere depusă pentru candidatura la Parlamentul European, nu a menționat nicio proprietate sau sursă de venit. La câteva luni distanță, în octombrie 2024, a declarat că deține 13 terenuri agricole și un teren intravilan în localitatea Făurești, județul Vâlcea, precum și o casă de 78 de metri pătrați.
Candidaturile politice recente
Ludovic Orban, în vârstă de 61 de ani, continuă să fie pe buletinele de vot, însă s-a retras în favoarea Elenei Lasconi. De asemenea, Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, se prezintă ca un candidat independent în actualele alegeri.
Călin Georgescu: Cariera și Activitatea Politică
Călin Georgescu a absolvit facultatea de Agronomie și deține un doctorat în pedologie. În perioada pre-revoluționară, a activat ca inginer agronom într-o întreprindere din Făgăraș, județul Brașov. În 1991, a fost numit șef al biroului senatorial pentru Mediu în Parlament. Un an mai târziu, a devenit consilier al Ministrului Mediului, Marcian Bleahu, în contextul în care Ion Iliescu era președinte și Theodor Stolojan ocupa funcția de prim-ministru, având un rol tehnocrat. Deși Guvernul era dominat de FSN, Ministerul Mediului era gestionat de Partidul Ecologist.
Între 1993 și 1996, Călin Georgescu a condus Asociația Tineretului Ecologist din România (TER) și, în perioada guvernării CDR, a fost numit secretar general în Ministerul Mediului. În anii 2000, a coordonat un departament din cadrul Ministerului de Externe și a ocupat diverse funcții la ONU, axate pe conservarea mediului. În prezent, se prezintă ca expert în dezvoltare durabilă și este profesor asociat la Universitatea din Pitești.
Numele său a fost menționat în spațiul public în primăvara anului 2012, când a fost speculat ca posibil premier după căderea Guvernului Boc, însă nu a fost numit. După tragedia de la Colectiv, care a dus la demisia Guvernului Ponta, a fost propus din nou pentru funcția de prim-ministru de către diverse personalități publice cu vederi naționaliste, dar numirea nu s-a concretizat. În decembrie 2020, partidul AUR, proaspăt intrat în Parlament, l-a propus oficial pentru conducerea Guvernului, dar din nou fără succes.
George Simion, liderul AUR, i-a oferit funcția de președinte de onoare al partidului. Totuși, Georgescu a generat controverse prin declarațiile sale, numind „eroi” personaje istorice controversate precum Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, ceea ce a dus la deschiderea unui dosar penal împotriva sa, iar ulterior a părăsit AUR. De asemenea, a fost obligat de Biroul Electoral Central să elimine din mediul online toate materialele electorale care nu respectau reglementările în vigoare.
Cristian Diaconescu: Experiență și Activitate Politică
Cristian Diaconescu, în vârstă de 65 de ani, este licențiat în științe juridice. Înainte de a studia la Facultatea de Drept a Universității din București, a beneficiat de meditații la limbi străine cu Nicolae Steinhardt, cunoscut autor al „Jurnalului fericirii”. În perioada pre-revoluționară, a fost judecător la Buftea, apoi în București.
În toamna anului 1990, Diaconescu s-a alăturat Ministerului de Externe. În 2000, premierul Adrian Năstase l-a numit secretar de stat în MAE, pe atunci condus de Mircea Geoană. În 2004, a ocupat funcția de ministru al Justiției timp de câteva luni, perioadă în care a finalizat negocierile esențiale pentru aderarea României la Uniunea Europeană, în cadrul capitolului „stat de drept”. După finalizarea guvernării Năstase, a devenit membru al PSD, partid din care a fost senator timp de două mandate.
După alegerile parlamentare din noiembrie 2008, Cristian Diaconescu a fost numit ministru de Externe în cadrul coaliției PSD-PDL, însă a pierdut această funcție după ce PSD a ieșit de la guvernare înainte de alegerile prezidențiale din 2009. După înfrângerea lui Mircea Geoană în fața lui Traian Băsescu, Diaconescu și-a anunțat candidatura pentru funcția de președinte al PSD.
Retrarea lui Cristian Diaconescu din PSD
În ziua Congresului, Cristian Diaconescu a anunțat că se retrage din competiția internă a PSD, alegând să susțină candidatura lui Mircea Geoană, care se confrunta cu Victor Ponta. Geoană a fost înfrânt în această competiție, iar o facțiune a PSD, condusă de generalul Gabriel Oprea, s-a desprins din partid, formând UNPR. Diaconescu a devenit președinte de onoare al noului partid. Ion Iliescu a caracterizat plecarea sa drept „un gest de fripturist”.
UNPR la guvernare
UNPR a intrat la guvernare alături de PDL și UDMR, cu Emil Boc în fruntea Executivului, în timp ce PSD a rămas în opoziție. În iarna anului 2012, au început primele proteste împotriva Guvernului. Teodor Baconschi, ministrul de Externe de la acea vreme, a numit protestatarii „mahalaua violentă și ineptă”, fiind ulterior demis. Cristian Diaconescu a fost numit în locul său ca ministru de Externe.
Căderea Guvernului Boc și ascensiunea lui Victor Ponta
Guvernul Boc a căzut, dar Diaconescu a rămas în funcția de ministru de Externe în noul cabinet condus de Mihai Răzvan Ungureanu, care a rezistat doar trei luni. În mai 2012, Victor Ponta a devenit prim-ministru, iar UNPR, sub conducerea lui Gabriel Oprea, s-a întors alături de PSD. Pe de altă parte, Cristian Diaconescu a ales să se alăture lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, fiind numit șef al cancelariei prezidențiale.
Candidatura lui Cristian Diaconescu la alegerile prezidențiale
În 2014, Diaconescu și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale, având susținerea PMP, partid fondat de Traian Băsescu. Ulterior, el s-a retras în favoarea Elenei Udrea, însă a revenit ca independent, promițând să nu se mai retragă din competiție.
Candidatul Cristian Terheș
Cristian Terheș, în vârstă de 45 de ani, a emigrat în America în 2002, după ce a terminat Seminarul teologic din Oradea. În SUA, a fost preot al comunității greco-catolice într-un oraș din California. S-a făcut remarcat în vara anului 2012, în timpul referendumului pentru suspendarea președintelui Traian Băsescu, unde s-a poziționat ferm împotriva PSD, pledând pentru statul de drept și susținând politicieni precum Băsescu și Monica Macovei.
Activitatea politică a lui Cristian Terheș
La alegerile prezidențiale din 2014, Terheș a fost un critic vocal al lui Victor Ponta și al social-democraților. Cinci ani mai târziu, a fost inclus pe lista PSD pentru alegerile europarlamentare, fiind ales eurodeputat din partea PNȚCD, sub conducerea lui Liviu Dragnea. După ajungerea la Bruxelles, Terheș s-a distanțat de PSD și PNȚCD, urmându-l pe George Simion.
Poziția anti-vaccinistă și candidatura la alegerile prezidențiale
În perioada pandemiei de COVID-19, Terheș a fost printre politicienii care au susținut mișcarea anti-vaccinistă. La alegerile europarlamentare din iunie, a obținut primul loc pe lista AUR, câștigând al doilea mandat de eurodeputat. Trei luni mai târziu, a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale, ceea ce ar putea afecta voturile electoratului naționalist, pe care se bazează liderul AUR, George Simion. Terheș este sprijinit în această candidatură de Partidul Naționalist Conservator, din care face parte și fostul premier PSD, Viorica Dăncilă.
Silviu Predoiu: Parcurs profesional și colaborări controversate
Silviu Predoiu, un inginer geolog de profesie, a absolvit studiile în anul 1984 și a urmat între 1987 și 1989 un curs de informații externe la Școala de ofițeri de Securitate. În acea perioadă, tatăl său ocupa funcția de șef al miliției din Giurgiu.
Recent, Predoiu a confirmat că a fost cursant la școala de spionaj, după ce Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a făcut public faptul că a fost angajat al fostei Securități sub numele de „Pumnea”. El a clarificat că „Pumnea” este un nume de serviciu, nu un nume de cod, subliniind că numele de cod sunt atribuite informatorilor și făcând distincția între el și fostul președinte Traian Băsescu, care a colaborat cu Securitatea în anii ’70 sub numele conspirativ „Petrov”.
Activitatea în Serviciul de Informații Externe
După căderea regimului comunist, Silviu Predoiu a fost angajat în Serviciul de Informații Externe (SIE), unde a desfășurat numeroase misiuni internaționale. În anul 2005, președintele ales Traian Băsescu, care nu avea la acea vreme un verdict de colaborare cu Securitatea, l-a numit pe Predoiu în funcția de adjunct al directorului SIE. A ocupat această poziție până în 2018, când a trecut în rezervă.
Pe parcursul celor 13 ani în care a activat în SIE, Silviu Predoiu a îndeplinit de mai multe ori și funcția de director interimar, asigurând continuitatea între diferiți directori. În timpul mandatului său, a colaborat cu directorii Claudiu Săftoiu, Mihai Răzvan Ungureanu, Teodor Meleșcanu și Gabriel Vlase, în perioada președinților Traian Băsescu și Klaus Iohannis.
