Acord istoric între Armenia și Azerbaidjan
Armenia și Azerbaidjanul au ajuns joi la un acord privind termenii unui tratat de pace, care ar putea pune capăt conflictului ce durează de decenii, început după prăbușirea Uniunii Sovietice. Această realizare a fost posibilă după ce Armenia a acceptat ultimele două elemente esențiale ale propunerii de pace din partea Azerbaidjanului.
Ministrul de externe al Azerbaidjanului, Jeyhun Bayramov, a menționat că, pentru finalizarea acordului, Armenia trebuie să își modifice Constituția și să renunțe la revendicările împotriva integrității teritoriale a Azerbaidjanului. De asemenea, Armenia trebuie să dizolve Grupul de la Minsk, creat în 1992 sub egida OSCE pentru a mediatiza conflictul din Nagorno-Karabah.
Implementarea acestor cerințe ar putea necesita timp, având în vedere că modificarea Constituției ar necesita un referendum. Premierul armean a solicitat un astfel de referendum în februarie. Totuși, observatorii au salutat acordul ca un pas semnificativ spre pace, considerându-l o evoluție pozitivă într-un proces diplomatic înghețat de mult timp.
Richard Giragosian, director al Centrului de Studii Regionale din Armenia, a subliniat că cerințele finale ale Azerbaidjanului nu ar trebui să fie condiții prealabile pentru semnarea tratatului de pace, ci să fie discutate ulterior. El a adăugat că, deși scepticismul rămâne un obstacol, ambele părți ar trebui să semneze tratatul și să continue negocierile.
În ciuda progreselor, există îngrijorări în Armenia că Azerbaidjanul ar putea continua să solicite concesii suplimentare. Cele două țări nu au convenit încă asupra locului și datei semnării acordului de pace, iar Armenia a propus emiterea unei declarații comune, care a fost refuzată de Baku.
În ultimii ani, Armenia și Azerbaidjanul au avut mai multe conflicte, inclusiv o ofensivă azeră în Nagorno-Karabah în septembrie 2023, care a determinat evacuarea a peste 100.000 de locuitori ai regiunii.
