Gabriel Liiceanu despre criza încrederii și a adevărului în România
În cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi24, filosoful Gabriel Liiceanu a discutat despre criza de încredere și a adevărului cu care se confruntă România. El a subliniat că țara noastră este extrem de dezinformată, afirmând că nicio altă națiune europeană nu a ajuns la un astfel de nivel de confuzie informațională. Conform lui Liiceanu, „curentul extremist a ajuns la cote fără precedent” în România.
Liiceanu a menționat și președintele interimar Ilie Bolojan, caracterizându-l ca „un om dintr-o bucată”, și a criticat atitudinea președintelui Klaus Iohannis, afirmând că acesta a „trântit ușa” și a lăsat țara „în ceață”. Filosoful a argumentat că situația actuală este rezultatul unei crize de încredere și a unei crize a adevărului, ambele fiind evidente în ultimele 35 de ani.
„Am simțit cu adevărat nevoia să înțeleg cum am ajuns aici”, a spus Liiceanu, adăugând că a existat o „minciună prin omisiune” care a contribuit la deteriorarea încrederii în instituțiile statului. El a subliniat că oamenii în funcții publice ar trebui să acționeze cu altruism și să servească interesele cetățenilor, nu pe cele proprii sau ale unor grupuri de interese.
În ceea ce privește criza adevărului, Liiceanu a afirmat că România a devenit „o țară impurificată de minciună”, fiind, în prezent, unul dintre cele mai dezinformate popoare din Europa. Această stare de fapt, conform lui, afectează profund încrederea cetățenilor în conducători și în viitorul țării.
Gabriel Liiceanu despre criza încrederii și a adevărului în România
Gabriel Liiceanu a abordat problema încrederii în societatea românească, punând accent pe rolul președintelui interimar Ilie Bolojan. El a subliniat că actuala criză de neîncredere provine din nenumăratele întrebări lăsate fără răspuns legate de trecutul recent al României. Liiceanu a evidențiat că, în discuțiile cu Bolojan, acesta a recunoscut dificultatea de a rosti adevărul, având în vedere că acesta este strâns legat de evenimentele dinainte de 1989 și de minciunile care au precedat aceste momente.
Filosoful a remarcat că „criza adevărului” este profundă, deoarece nimeni nu oferă claritate privind istoria recentă a țării. Tăcerea din prezent este alimentată de o istorie a minciunii, fie prin omisiune, fie prin falsificare. Liiceanu a extins această idee, menționând că întreaga planetă se confruntă cu o criză a dezinformării, unde fake news-urile complică și mai mult accesul la adevăr.
El a subliniat că, pentru a depăși criza încrederii, este esențial ca oamenii să aibă încredere în informațiile pe care le primesc. „Dacă criza încrederii dispare, dispare și criza adevărului”, a afirmat el, subliniind importanța cuvântului și a comunicării corecte.
Critica lui Liiceanu la adresa lui Klaus Iohannis
Liiceanu s-a declarat dezamăgit de fosta conducere a președintelui Klaus Iohannis, afirmând că acesta a „trântit ușa și ne-a lăsat în ceață”. Filosoful a subliniat că nu este preocupat de demisia lui Iohannis, ci de faptul că a permis României să ajungă în această situație critică. „Este de neiertat pentru faptul că ne-a lăsat să ajungem în acest punct”, a concluzionat Liiceanu.
Gabriel Liiceanu despre criza încrederii și a adevărului în România
Gabriel Liiceanu a discutat despre gravitatea crizei încrederii și a adevărului în România, subliniind că plecarea liderilor politici a lăsat țara în ignoranță. „Să pleci lăsând o țară în ignoranță totală este inacceptabil”, a afirmat el, adăugând că responsabilitatea cade asupra celor care conduc instituțiile statului.
Liiceanu a criticat curentul extremist din România, afirmând că a ajuns „la cote fără precedent” și că mulți candidați la prezidențiale nu au demonstrat că au făcut ceva util pentru țară. „Ar trebui ca un criteriu al alegătorilor să fie ce anume a făcut candidatul pentru a merita funcția”, a subliniat el.
Acesta a adus în discuție figura lui Ilie Bolojan, evidențiind schimbările pozitive realizate în Oradea, comparativ cu liderii curentului AUR, care nu au demonstrat același angajament față de țară. „Ce a făcut conducătorul AUR pentru România?”, a întrebat Liiceanu, accentuând nevoia de responsabilitate din partea politicienilor actuali.
În concluzie, Liiceanu a subliniat că dezgustul față de clasa politică a fost generat de corupția și nepotismul de-a lungul anilor, lăsând loc pentru apariția extremismului. „Există politicieni care au reușit să își ridice țara, dar în România nu s-a întâmplat așa”, a conchis el.
