Aproximativ 19 milioane de români chemați la vot pentru alegerile prezidențiale
Duminică, 24 noiembrie, circa 19 milioane de români sunt așteptați să participe la primul tur al alegerilor prezidențiale. Secțiile de votare din țară se vor deschide la ora 7:00 și se vor închide la 21:00, cu posibilitatea de prelungire a programului în cazul în care se vor forma cozi. În Diaspora, această zi marchează a treia zi de votare, procesul electoral în afara granițelor începând vineri.
Românii sunt invitați să își exprime votul pentru alegerea noului președinte, acesta urmând a fi al cincilea în istoria postdecembristă a țării. Pe buletinul de vot pentru primul tur se regăsesc 14 candidați. Este important de menționat că unul dintre aceștia, Ludovic Orban (Forța Dreptei), a anunțat că se retrage, recomandându-și susținătorii să o susțină pe Elena Lasconi (USR). Totuși, numele său va rămâne pe buletinul de vot, alături de alți 9 candidați din partea partidelor și 4 independenți.
Candidații la alegerile prezidențiale
Lista candidaților, conform ordinii de pe buletinul de vot, este următoarea:
- Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvați România
- George-Nicolae Simion – Alianța pentru Unirea Românilor
- Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat
- Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Național Liberal
- Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România
- Mircea-Dan Geoană – candidat independent
- Ana Birchall – candidat independent
- Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională
- Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie
- Ludovic Orban – Forța Dreptei
- Călin Georgescu – candidat independent
- Cristian Diaconescu – candidat independent
- Cristian-Vasile Terheș – Partidul Național Conservator Român
- Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale
Participarea tinerilor la vot
Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat că, la data de 31 octombrie, în Registrul electoral erau înregistrați 19.002.912 cetățeni cu drept de vot. Din aceștia, 18.011.923 au domiciliul în țară, iar 990.989 locuiesc în străinătate. Un aspect notabil este că peste 1,1 milioane de tineri vor putea vota pentru prima dată la un scrutin prezidențial.
Secții de votare în țară și în Diaspora
În țară, au fost organizate 18.968 de secții de votare pentru aceste alegeri. În Diaspora, au fost deschise 950 de secții, cu 35 mai multe față de alegerile europarlamentare din vară. Cele mai multe secții din afara țării se află în Italia (și Malta) – 158 secții, Spania – 147 secții, Regatul Unit – 107 secții, Franța (și Principatul Monaco) – 68 secții, Republica Moldova – 59 secții, și SUA – 48 secții.
Informații despre votare
Alegătorii au posibilitatea de a vota în localitatea de domiciliu sau reședință, pe liste permanente, la secția de votare unde sunt arondați. În situația în care nu se află în localitatea de domiciliu, alegătorii pot vota în orice altă secție de votare, pe liste suplimentare. Pentru a verifica secția de votare la care sunt alocați, alegătorii pot accesa site-ul Autorității Electorale Permanente, în secțiunea Registrul Electoral. Este necesar să introducă CNP-ul, numele de familie și să selecteze tipul de alegeri.
Acte necesare pentru votare
Pentru a putea vota, alegătorii trebuie să prezinte un act de identitate valabil, emis de statul român. Documentele acceptate includ: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic și carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
Ce înseamnă un vot valid
Conform Biroului Electoral Central (BEC), un buletin de vot este considerat valabil dacă respectă următoarele condiții:
- Ștampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui singur patrulater;
- Ștampila cu mențiunea „VOTAT” depășește limitele patrulaterului, dar opțiunea alegătorului este evidentă;
- Ștampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise diverse mențiuni ale alegătorului;
- Ștampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar alegătorul a aplicat una sau mai multe ștampile fără să atingă vreun alt patrulater.
Prezența la vot
Analizând datele privind participarea românilor din străinătate la alegerile prezidențiale după 1989, observăm că cea mai scăzută prezență a fost înregistrată în anul 2000, în timp ce cea mai ridicată participare a avut loc în 2019. De asemenea, în intervalul 1992-2004, diferențele de participare între turul întâi și turul doi au fost minime. Totuși, la alegerile din 2014 și 2019, prezența diasporei la turul doi a fost semnificativ mai mare comparativ cu turul întâi. Iată câteva date relevante:
- 2019: primul tur – 47,66% / al doilea tur – 49,87%
- 2014: primul tur – 53,18% / al doilea tur – 64,11%
- 2009: primul tur – 54,37% / al doilea tur – 58,02%
- 2004: primul tur – 58,51% / al doilea tur – 55,21%
- 2000: primul tur – 65,31% / al doilea tur – 57,50%
