Reacția MAE la scandalul falșilor studenți din Marea Britanie
Oficialii Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) au declarat, luni, că până în prezent nu au primit nicio solicitare din partea autorităților britanice, nici academice, nici din partea celor care investighează cazul legat de presupusa fraudă din sistemul de împrumuturi pentru studenți din Marea Britanie. De asemenea, MAE nu a înregistrat cereri de asistență consulară din partea vreunui român suspectat în această situație.
Reprezentanții MAE au subliniat că au luat legătura cu colegii din ambasadă și consulate, care au confirmat că, în afară de informațiile apărute în presă, nu au avut nicio solicitare din partea autorităților britanice. Aceștia acordă o atenție sporită informațiilor legate de acest scandal.
Investigarea a fost declanșată după ce publicația britanică The Sunday Times a descoperit o rețea de fraudă care implică studenți care se înscriu la universități cu scopul de a obține împrumuturi, fără intenția de a urma cursurile. Deși investigația nu vizează în mod special studenți români, numărul cererilor suspecte de împrumuturi a crescut semnificativ, având în vedere că multe dintre acestea sunt asociate cu persoane care se declară cetățeni români.
Reacția MAE la scandalul falșilor studenți din Marea Britanie
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a declarat că nu a primit cereri de asistență consulară în urma scandalului privind falșii studenți din Marea Britanie, care implică documente falsificate și adrese duplicate.
De asemenea, cifrele guvernamentale arată o creștere alarmantă a numărului de cetățeni români care solicită împrumuturi pentru studii, ceea ce sugerează o problemă semnificativă în sistemul educațional din Marea Britanie. Numărul românilor care au solicitat împrumuturi pentru studenți a crescut de la 5.000 în anul academic 2015-2016 la 84.000 în 2023-2024, ceea ce reprezintă 15% din populația românească din Marea Britanie.
În prezent, 71.000 de români au solicitat împrumuturi pentru studii, comparativ cu 19.000 de cetățeni polonezi, 16.000 de italieni și 12.000 de portughezi. Este important de menționat că anumite colegii francizate sunt acuzate că acceptă studenți care nu au competențele lingvistice necesare, inclusiv prin acceptarea capturilor de ecran ale testelor Duolingo ca dovadă de competență. Anul trecut, între 35% și 55% dintre solicitanții de la universitățile cu furnizori francizați au fost români.
