Declarațiile lui Adrian Codîrlașu despre taxele pe tranzacții bancare
Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, a criticat introducerea unei taxe fixe de până la 3 lei pentru fiecare tranzacție bancară, subliniind că o astfel de măsură ar putea determina românii să revină la plățile în numerar în loc de card. În cadrul unei intervenții la Digi24, Codîrlașu a declarat: „Nici în Evul Mediu, când exista șerbia, nu erau atât de mari birurile”.
Impactul taxelor asupra comportamentului consumatorilor
El a explicat că implementarea acestei taxe ar schimba semnificativ comportamentul consumatorilor, majoritatea plăților cu cardul fiind de valori mici. „Dacă plătesc 10 lei, n-o să mai plătesc cu cardul, voi plăti cash. Se va schimba comportamentul consumatorului, va merge pe cash”, a adăugat Codîrlașu.
Critica asupra gestionării cheltuielilor guvernamentale
Codîrlașu a subliniat și problema cheltuielilor guvernamentale, afirmând că, deși veniturile au crescut, deficitul bugetar continuă să se mărească din cauza risipirii resurselor de către guvern. „Problema e la cheltuieli, nu la venituri”, a spus el, criticând modul în care statul își gestionează bugetul.
Preocupări legate de economia națională
Referitor la posibilele venituri de 50 de miliarde de lei generate de această taxă, Codîrlașu a contestat estimările, sugerând că acestea nu reflectă realitatea tranzacțiilor efectuate. De asemenea, el a avertizat că o astfel de măsură ar putea duce la o scădere a lichidității pe piață și la creșterea costurilor de finanțare pentru stat.
Concluzie
Adrian Codîrlașu a ridicat întrebări și despre taxa de solidaritate pentru veniturile de peste 10.000 lei, punând la îndoială eficiența și sustenabilitatea acestui tip de politică fiscală. El a concluzionat că aceste măsuri ar putea avea efecte negative asupra economiei românești și comportamentului financiar al cetățenilor.
Implicațiile fiscale asupra salariaților
Adrian Codîrlașu, reprezentant al CFA România, a subliniat că salariații suportă un cost semnificativ din cauza erorilor fiscale, remarcând că un angajat plătește deja 42% din venitul său sub formă de impozit. Dacă această cotă va crește de la 10% la 20%, mai mult de jumătate din salariu ar ajunge să fie plătit statului.
Mai mult, din restul veniturilor, salariații sunt nevoiți să achite și TVA-ul atunci când fac cumpărături. Aceasta înseamnă că, în medie, un angajat ar putea lucra între șapte și opt luni doar pentru a acoperi impozitele către stat. Codîrlașu a subliniat că, nici în Evul Mediu, în perioada șerbiei, nu existau biruri atât de mari, evidențiind un efect nesustenabil al actualei situații fiscale.