Mircea Geoană, candidatul independent la alegerile prezidențiale
Mircea Geoană s-a înscris în cursa pentru alegerile prezidențiale, având în spate experiența de fost secretar general adjunct al Alianței Nord-Atlantice (NATO). Acesta candidează ca independent, marcând astfel a doua sa tentativă de a deveni președinte, prima având loc în 2009, când a lăsat o amprentă puternică în memoria colectivă prin diverse momente semnificative. Politician cu o carieră începută în anii ’90, Geoană a fost implicat în numeroase controverse de-a lungul timpului, scandalurile continuând și în perioada campaniei pentru alegerile din 2024.
Profilul candidatului
În această perioadă, se elaborează portrete ale principalilor candidați la alegerile prezidențiale, conform sondajelor de opinie. Analiza se concentrează pe cinci aspecte esențiale: avere, studii, experiență profesională, experiență politică și controverse. Următoarea analiză va fi dedicată candidatului independent Cristian Diaconescu.
Avere
Mircea Geoană deține un teren în Corbeanca, achiziționat în 2001, cu o suprafață de 1.000 de metri pătrați, precum și două apartamente în București: unul dobândit în 1988 prin donație de la o rudă și altul cumpărat în 2015. În plus, candidatul are în proprietate două autoturisme Lexus, fabricate în 2008 și 2019.
În ceea ce privește bunurile de lux, Geoană afirmă că are trei colecții valoroase: una de mobilier și icoane pictate pe lemn, moștenită în 2011, evaluată la 75.000 de lei; o colecție de obiecte decorative din argint, cristal, bronz, porțelan și sticlă, tot moștenită în 2011, în valoare de 65.000 de lei; și obiecte de artă ce valorează 350.000 de lei. În ultimul an, a vândut un apartament pentru 220.000 de euro și a donat un autoturism estimat la 40.000 de euro.
Conturile și investițiile
Geoană are nouă conturi curente deschise la bănci din România și Belgia, cu un total de aproximativ 460.000 de euro. De asemenea, deține 167.445 de euro într-un fond privat de pensii al NATO și aproximativ 5.000 de euro într-un depozit la CEC. Candidatul a acordat un împrumut de 80.000 de euro unei persoane private și a investit 700.000 de lei în diverse firme românești. De asemenea, el a investit 25.000 de dolari în bonduri emise de statul român și are acțiuni SIF în valoare de 2.000 de lei.
Venituri
În ceea ce privește veniturile, Mircea Geoană a obținut 240.000 de euro anul trecut din funcția de secretar general adjunct al NATO, 104.400 de lei din pensia sa de diplomat și 28.771 de lei din drepturi de autor. Analiza detaliată a declarației de interese va fi realizată în continuare.
Activități și Asociații
Mircea Geoană este asociat activ al mai multor organizații, printre care se numără Asociația Fotbal Club Rapid București, Asociația Foștilor Elevi Români ai ENA și Asociația Clubul Harvard România-Moldova. De asemenea, el face parte din conducerea Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale, Asociației Comitetul Național pentru Dezvoltare, Fundației Tigreus, Asociației pentru Promovarea Tradițiilor Colegiului Național „Sf. Sava” și Asociației Institutul Aspen România.
Studii și Carieră Politică
Conform CV-ului său, Geoană a absolvit liceul Sf. Sava din București, a studiat la Politehnica București, a obținut diploma de licență în Drept la Universitatea București, a urmat cursuri la Universitatea de Administrație din Paris și a finalizat studiile doctorale la Academia de Studii Economice. El afirmă că vorbește fluent patru limbi străine: engleză, franceză, spaniolă și italiană.
Prima sa funcție publică a fost Director în cadrul Ministerului de Externe, între 1991 și 1995. Totuși, un răspuns al Ministerului de Externe sugerează că Geoană s-a angajat în acest minister cu un an mai devreme. Într-o dezbatere electorală, Geoană a explicat că a intrat la Facultatea de Drept în 1988 și, după Revoluție, a decis să recupereze timpul pierdut, având în vedere că nu a avut oportunitatea de a călători în Occident. El a susținut că a dat examenul de angajare la MAE, având deja cunoștințe de limbă franceză și engleză, și că a început să învețe spaniola.
Între anii 1996 și 2000, Geoană a fost ambasador al României în Statele Unite ale Americii, iar între 2000 și 2004 a ocupat funcția de ministru al Afacerilor Externe. Ulterior, a fost senator între 2004 și 2008, președinte al Senatului între 2008 și 2011 și lider al Partidului Social Democrat între 2005 și 2010. Apogeul carierei sale politice a avut loc în 2009, când a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, dar a fost învins de Traian Băsescu la o diferență strânsă.
Campania electorală din 2009 a fost marcată de momente memorabile, incluzând vizite controversate, discuții despre ezoterism și celebra frază „Mihaela, dragostea mea, am învins!”. Aceasta a fost a doua oară când Geoană a fost învins de Băsescu, după alegerile pentru Primăria Capitalei din 2004.
Activitate Recentă
Între 2019 și 2024, Mircea Geoană a ocupat funcția de secretar general adjunct al Alianței Nord-Atlantice, cu mandatul său prelungit în contextul invaziei ruse în Ucraina. A fost subiectul mai multor analize în media, care au detaliat parcursul său în cadrul NATO.
Controverse și Acuzații
În contextul campaniei pentru alegerile din 2024, Geoană a fost acuzat că ar fi folosit funcția sa de la NATO pentru a desfășura o campanie electorală mascată în România. El a refuzat să comenteze aceste acuzații.
Controversatele pregătiri ale lui Mircea Geoană pentru alegerile prezidențiale
În 2022, speculațiile privind candidatura lui Mircea Geoană la alegerile prezidențiale au fost intens mediatizate în România. În calitate de secretar general adjunct NATO, Geoană a participat la numeroase evenimente, abordând în special subiecte interne. Sondajele din acea perioadă sugerau o posibilă victorie a acestuia în alegeri.
Acuzațiile de plagiat și reacțiile lui Geoană
În 2024, jurnalista Emilia Șercan l-a acuzat pe Geoană de plagiat în teza sa de doctorat, susținută cu două decenii în urmă la Academia de Studii Economice. Potrivit unor surse, acesta ar fi copiat cel puțin 78 din cele 279 de pagini, preluând informații din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții Bill Clinton și George W. Bush. Totuși, o comisie din cadrul ASE a respins recent aceste acuzații, menționând că Geoană ar fi plagiat doar 43 de rânduri din lucrare.
În replică, Geoană a subliniat că mai multe softuri anti-plagiat nu au găsit similitudini, sugerând că acuzațiile ar putea fi motivate de rea-intenție sau rea-credință.
Controverse în campania electorală
Campania electorală a lui Geoană a fost marcată de alte controverse, printre care și o legătură controversată între unul dintre coordonatorii campaniei sale și un propagandist rus. În loc să abordeze direct această problemă, Geoană a ales să atace jurnaliștii care au investigat subiectul, sugerând că aceștia ar avea legături cu Federația Rusă. Aceste declarații au fost contestate de diverse surse media.
De asemenea, s-au evidențiat legăturile dintre site-urile care atacă contracandidații lui Geoană și o companie cu care acesta a colaborat în campanie. Deși a negat constant aceste acuzații, controversa a continuat să crească.
Finanțarea campaniei și acuzațiile de dezinformare
Un alt subiect nerezolvat este modul în care Geoană își finanțează campania electorală. Deși susține că procesul este transparent, reprezentanții săi refuză să dezvăluie sursa fondurilor necesare candidaturii.
Geoană a fost implicat și într-un scandal generat de contracandidata sa, Elena Lasconi, care l-a întrebat în timpul unei dezbateri dacă a avut vreo întâlnire cu Tal Hanan, descris ca un coordonator de echipe de hackeri și dezinformare. O investigație din 2023 a scos la iveală activitățile grupării „Echipa Jorge (Team Jorge)”, despre care se afirmă că a influențat alegeri în întreaga lume, având legături cu Hanan.
Aceste controverse continuă să contureze imaginea lui Mircea Geoană în contextul alegerilor prezidențiale din 2024.
Controversele lui Mircea Geoană
Recent, o serie de fotografii postate pe Facebook de Elena Lasconi a stârnit atenția, sugerând că Tal Hanan a fost prezent în București. În imaginile respective, apar Mircea Geoană și Ana Cătăuță, iar Tal Hanan pare să fie prezent în fața clădirii care, conform spuselor lui Lasconi, aparține Institutului Aspen. Geoană, fondator și președinte al acestui institut, a reacționat cu surprindere la aceste afirmații, spunând: „Doamne, dumnezeule. Cine e omul ăsta? Nu l-am întâlnit. Doamnă Lasconi, cine vă bagă prostiile în cap?” El a subliniat că a antrenat 2.500 de tineri din România și a insistat că nu l-a cunoscut pe Hanan.
Vizita controversată la Moscova
De-a lungul carierei sale, Mircea Geoană a fost implicat în numeroase controverse, una dintre cele mai notabile fiind vizita sa la Moscova din 2009. Pe atunci președinte al Senatului, Geoană s-a întâlnit cu un consilier al fostului președinte rus Dmitri Medvedev. Această întâlnire a fost organizată, conform presei de atunci, de un afacerist rus cu legături în domeniul energetic din România și despre care s-a speculat că ar fi avut legături cu serviciile secrete ruse, GRU.
În 2011, scurgerile de date Wikileaks au dezvăluit o telegramă a Ambasadei SUA la București, care menționa misterul abordării lui Geoană față de Rusia și existența a două vizite secrete la Moscova. Întrebat în 2024 despre rezultatele acestor vizite, Geoană a răspuns simplu: „Niciunul. N-am câștigat Președinția României, deci niciunul.”
Implicarea în dosare penale
Numele lui Mircea Geoană a fost asociat și cu un dosar penal în care a fost audiat ca martor. Acest dosar îl viza pe fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, care i-a făcut cadou lui Geoană mai multe ceasuri, despre care procurorii susțineau că ar fi fost achiziționate din mita primită de Vanghelie. Geoană a declarat că aceste ceasuri au fost „cadouri” și că nu știa de unde le-a obținut Vanghelie.
Geoană și Vanghelie au avut o colaborare politică în trecut, însă aceasta nu s-a concretizat electoral. În 2020, informațiile au apărut că procurorii DNA au clasat un dosar penal ce îl viza pe Mircea Geoană.
Controversele din jurul lui Mircea Geoană
Un denunț inițiat de un fost conducător al ANAF, condamnat pentru trafic de influență în același caz cu Alina Bica, fostă șefă a DIICOT, a scos la iveală acuzații grave la adresa lui Mircea Geoană. Acesta a fost acuzat că a utilizat o funcție publică pentru a obține fonduri destinate campaniei electorale din 2008. Totuși, procurorii nu au reușit să ancheteze aceste fapte, întrucât acestea ar fi fost deja prescrise din 2013, iar denunțul a fost formulat abia în 2017.
Condamnarea cumnatului lui Geoană
Mircea-Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană și fost director al Eximbank, a fost condamnat în 2023 la șase ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită. Judecătorii au dispus, de asemenea, confiscarea a două milioane de euro și a trei milioane de lei de la Costea. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat în 2018 că Mircea-Ionuț Costea, alături de fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și alte persoane, este urmărit penal pentru trucarea unor licitații de reabilitare a căilor ferate.
Fuga din țară și extrădarea
După anunțul condamnării, Costea a fugit din țară și a fost dat în urmărire de poliție. În februarie 2024, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a declarat că extrădarea acestuia din Turcia va avea loc „rapid”. Cu toate acestea, în octombrie, aceeași oficialitate a menționat că procedurile de extrădare nu pot începe deoarece „Interpol nu are locația exactă” a lui Mircea-Ionuț Costea.
Declarațiile lui Mircea Geoană
În urma acuzațiilor aduse cumnatului său, Mircea Geoană a declarat la ProTV, în septembrie, că „neamurile nu ți le alegi, fiecare este responsabil pentru faptele sale”. El a subliniat că nimeni nu este deasupra legii și că nu va exista clemență pentru cei care au încălcat-o, fie că sunt membri ai familiei sau nu. Geoană a reiterat importanța responsabilității individuale în fața legii.
