Agigea a fost scena unei regii de tip mafiot, orchestrată nu în vreo hrubă întunecată, ci chiar în sala Consiliului Local și pe grupurile de WhatsApp.
Ceea ce a început pe 12 noiembrie 2020 ca o ședință pentru alegerea viceprimarului s-a transformat într-un dosar penal răsunător, instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Astăzi, Gabriel Ciobanu (USR), Geanina Comșa (PNL), Marius Niță (fost PER, actual PNL), Emursa Dilaver și complicii lor stau în fața judecătorilor, lăsând în urmă o comună sabotată și un prejudiciu record.
Cronologia unei demascări: Primarul Cîrjaliu, scutul împotriva mitei și abuzului
Totul a ieșit la iveală datorită reacției imediate a primarului Cristian Maricel Cîrjaliu, care a refuzat să asiste impasibil la vicierea democrației.
17 noiembrie 2020: La doar 5 zile după ședința cu scandal, edilul sesizează organele de urmărire penală. Plângerea inițială viza fapte extrem de grave: luare și dare de mită.
23 noiembrie 2020: Pe măsură ce ițele complotului se descopereau, Cîrjaliu completează plângerea, indicând abuzul în serviciu (art. 297 Cod Penal) comis de „gașca” de consilieri: Ciobanu Gabriel, Geanina Comșa, Gornicu Anamaria, Șerban Alin Ștefan, Emursa Dilaver și Niță Marius Daniel.
Manual de sabotaj pe WhatsApp: Grupul „Opoziție Consiliu”
Procurorii au descoperit că „Alianța pentru Agigea” de mai târziu a fost clădită pe un grup de WhatsApp creat de Ciobanu încă din septembrie 2020. Acolo s-a pus la cale planul diabolic:
Manevra „Pixul Colorat”: Ciobanu a adus pixuri diferite pentru a identifica votul fiecărui consilier, distrugând caracterul secret garantat de lege.
Planul B: Când în ședință s-a anunțat că se va folosi un singur pix pentru toți, Ciobanu nu a dat înapoi. Le-a indicat complicilor să folosească semne distinctive (coduri vizuale) pe buletinele de vot.
Complicitatea la vârf: Niță Marius Daniel, președintele de ședință de atunci (trecut ulterior de la PER la PNL), a girat întreaga mascaradă. Deși știa de planul lui Ciobanu, acesta a refuzat să asigure secretul votului, ajutându-i cu intenție pe inculpați să încalce Codul Administrativ.
Proba de foc: Raportul Criminalistic nr. 1865512
Inculpații nu mai au unde să se ascundă. Procurorii au depus la dosar o probă zdrobitoare: Raportul de constatare criminalistică din 15 aprilie 2024. Expertiza a demonstrat că scrisurile de pe buletinele de vot — acele semne „codate” prin care Ciobanu verifica loialitatea — au fost executate chiar de cei șase inculpați. Este dovada științifică a unei infracțiuni în formă continuată care a vătămat drepturile întregii comunități.
Factura de 190.000 de euro: Cine plătește pentru blocajul comunei?
Sub semnătura primarului Cristian Cîrjaliu, Comuna Agigea cere în instanță 190.000 de euro. Aceasta nu este o sumă scoasă din burtă, ci reprezintă dezastrul provocat de „Alianța” inculpaților:
Proiecte vitale îngropate: Imposibilitatea derulării unor investiții din cauza blocajului din Consiliu.
Haos Administrativ: O disfuncționalitate gravă care a dus, în final, la dizolvarea Consiliului Local.
Vătămarea intereselor publice: Cetățenii au fost privați de dezvoltare pentru ca un grup de lideri USR, PNL și PER să își poată exercita controlul asupra votului.
Concluzia este una singură
În timp ce Gabriel Ciobanu, Geanina Comșa, Marius Daniel Niță și Emursa Dilaver se prezentau în 2024 ca fiind „Alianța pentru Agigea”, rechizitoriul procurorilor arată că ei erau, de fapt, „Alianța împotriva Agigei”.
Fără intervenția curajoasă a primarului Cristian Cîrjaliu, care a mers la Parchet și a luptat pentru a scoate la lumină probele criminalistice, aceste practici ar fi rămas îngropate pe WhatsApp. Astăzi, legea își spune cuvântul: abuzul în serviciu și complicitatea nu sunt „strategii politice”, ci fapte penale care au costat comuna Agigea timp, proiecte și aproape 200.000 de euro.
