Promisiuni Electorale și Realități Economice
Candidații la alegerile prezidențiale și parlamentare fac promisiuni abundente privind construcția de școli noi, spitale bine dotate și îmbunătățirea nivelului de trai. De asemenea, toți subliniază că nu intenționează să crească taxele și impozitele dacă vor ajunge la putere, promitând în același timp creșterea pensiilor și salariilor echitabile. Cu toate acestea, subiectele sensibile, cum ar fi fiscalitatea și reforma administrativă, sunt adesea evitate, fiind lăsate ca provocări pentru viitorul Guvern și noul Legislativ.
Mărul Otrăvit al Planului Fiscal
Marcel Ciolacu, candidatul PSD, a promis că TVA-ul nu va crește, afirmând: „V-o spun… Mă tatuez pe mână. Nu se mărește TVA-ul”, în răspuns la întrebările insistente despre gestionarea taxelor în anul următor. Aceleași asigurări vin și din partea liberalilor, prin Nicolae Ciucă. Totuși, ceea ce este omis este Planul Fiscal – un document de peste 100 de pagini, asumat în fața Comisiei Europene pentru perioada 2025-2031.
Deși există câteva date specifice, precum scăderea deficitului bugetar la 2,5% în următorii 7 ani, multe informații sunt prezentate în termeni generali, ascunzând decizii mai puțin populare. Documentul include reforme în impozitarea microîntreprinderilor, sistemul de taxe și impozite, precum și reforma salarizării.
Surse politice au indicat că există scenarii pe masa Guvernului pentru creșterea TVA-ului începând din anul viitor, în special pentru produsele și serviciile cu o taxare sub 19%. De exemplu, sectorul HoReCa ar putea fi afectat. Executivul ar putea justifica aceste creșteri prin recomandările Comisiei Europene, care sugerează uniformizarea TVA-ului. Totuși, aceste măsuri ar duce la creșterea prețurilor pentru consumatori, deoarece toate majorările de taxe se vor reflecta în prețul final.
Securitatea Națională Ignorată
În contextul unui război la granița României și a apelurilor tot mai insistente din partea liderilor europeni pentru întărirea apărării, țara funcționează încă pe baza unor legi concepute în anii ’90, considerate depășite chiar de către actualii politicieni. Cu toate acestea, dezbaterea despre noi legi ale securității naționale a fost repede lăsată deoparte.
Parlamentul dispune de mai bine de doi ani de o comisie care ar fi trebuit să discute modificările legislative, dar aceasta nu s-a întrunit niciodată. Necesitatea schimbării legilor a devenit evidentă după începutul războiului din Ucraina. Totuși, după ce un draft de proiect care extindea atribuțiile serviciilor a generat nemulțumiri, subiectul a fost abandonat. În ciuda evidenței necesității acestor legi, partidele nu au readus în discuție tema, mai ales în an electoral.
Parlamentul nu este singura entitate care a amânat actualizarea legislației în domeniul securității. Doi dintre foștii președinți ai României, Klaus Iohannis și Traian Băsescu, au recunoscut de asemenea necesitatea reformelor în acest sector, dar fără a lua măsuri concrete.
Problema parteneriatului civil în România rămâne nerezolvată
Deși actualul președinte se află la finalul mandatului său, subiectul parteneriatului civil pentru comunitatea LGBTQ+ nu a fost rezolvat și se va transforma, cel mai probabil, într-o provocare pentru noul lider de la Palatul Cotroceni. În campania electorală, candidații au abordat această temă adesea considerată tabu în societatea românească, exprimându-și opiniile cu privire la drepturile acestei comunități.
Mesaje conservatoare din partea candidaților
Majoritatea candidaților au adoptat o poziție conservatoare, afirmând că România nu este pregătită pentru un parteneriat civil. Marcel Ciolacu, candidat din partea PSD, a declarat: „Nu este pregătită societatea românească pentru o decizie în acest moment. (…) Personal, nu am nicio reținere, dar vorbesc din perspectiva de prim-ministru.”
Mircea Geoană, candidat independent, a adăugat: „Nu cred că este benefic să forțăm lucrurile. Cred că trebuie să lucrăm cu respect și să mai așteptăm puțin pentru a ajunge la o concluzie acceptabilă.”
Nicolae Ciucă, din partea PNL, a afirmat: „Partidul Național Liberal va susține în continuare familia tradițională și valorile în care credem, cum ar fi credința în Dumnezeu și patriotismul.”
George Simion, din partea AUR, a menționat: „Noi nu recunoaștem alt parteneriat civil decât căsătoria dintre un bărbat și o femeie.” În contrast, Elena Lasconi, candidatul USR, a spus: „Sunt pentru parteneriatul civil, dar am rezerve în legătură cu termenul ‘căsătorie’.”
România, la coada Europei în reglementarea drepturilor LGBTQ+
România continuă să fie întârziată în privința reglementării unei forme de asociere pentru cuplurile gay. Țara a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerecunoașterea acestor cupluri, iar CEDO a subliniat necesitatea creării unui cadru legislativ care să le ofere protecție.
Reforma administrativă în așteptare
În plus, România se confruntă cu o stagnare în ceea ce privește reforma administrativă, care datează de mai bine de 50 de ani, impusă în timpul regimului Ceaușescu. Constituția din 2003 stipulează organizarea țării în comune, orașe și județe, dar nu au fost realizate modificări semnificative din 1968 până în prezent.
O reformă administrativă eficientă ar putea reduce numărul primăriilor și ar contribui la dezvoltarea economică. De exemplu, o descentralizare reală ar facilita accesarea fondurilor europene. O încercare de reorganizare administrativă a avut loc în 2011, când PDL a propus un proiect, însă acesta a eșuat în Parlament.
Reforma administrativă și promisiunile politice
În contextul actual, observăm că, în ciuda majorității politice care s-a succedat în ultimii patru ani, niciun guvern nu a reușit să își asume în mod serios reforma administrativă. Această situație ridică întrebări cu privire la angajamentele asumate de partidele politice.
Promisiuni electorale și viitorul organizării teritoriale
În perioada campaniei electorale, partidele parlamentare și candidații la funcția de președinte fac diverse promisiuni și propun inițiative menite să schimbe organizarea teritorială. Cu toate acestea, o discuție reală și constructivă pe această temă va putea avea loc abia după finalizarea alegerilor.
Alergarea electorală și alegerile prezidențiale
Primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pentru 24 noiembrie, iar pe 8 decembrie, cetățenii români vor afla cine va ocupa funcția de președinte al țării pentru următorii cinci ani. Această perioadă electorală va influența în mod semnificativ direcția politicii administrative în România.