Alocarea bugetară pentru apărare în România, conform angajamentelor NATO
Conform angajamentelor stabilite la summitul NATO de la Haga din 2025, toate statele membre NATO sunt obligate să aloce 5% din PIB pentru apărare. Această măsură ar implica ca majoritatea țărilor europene să cheltuie mai mult pentru apărare decât pentru educație, cu excepția Suediei.
În cazul României, care are venituri bugetare ce reprezintă doar 34% din PIB, îndeplinirea acestui angajament ar însemna alocarea a aproape 15% din veniturile bugetare pentru apărare. Aceasta ar plasa România pe primul loc între statele europene membre NATO în ceea ce privește procentul alocat apărării.
Comparativ, alte țări din estul Europei, precum Bulgaria și Lituania, ar trebui să aloce 13,6% din veniturile bugetare, iar Cehia 12,4% pentru apărare. În 2023, România a cheltuit aproximativ 1,7% din PIB pentru apărare, ceea ce reprezenta circa 5% din încasările bugetare, similar cu Polonia și Bulgaria.
În contrast, statele din vestul Europei cheltuiau pentru apărare sub 3% din încasările lor bugetare, iar media cheltuielilor pentru apărare în Uniunea Europeană era de 1,3% din PIB. Această diferență ar putea crea o presiune semnificativă asupra bugetului României în cazul în care angajamentele NATO sunt respectate.
Presiunea asupra bugetului României pentru apărare conform angajamentelor NATO
România se confruntă cu o presiune semnificativă asupra bugetului său, în contextul în care angajamentele NATO cer o creștere considerabilă a cheltuielilor de apărare. În prezent, alocarea pentru apărare este de doar 5% din încasările naționale, însă acordul de la Haga preconizează o creștere la aproape 15% din aceste încasări.
Acest lucru devine și mai complicat având în vedere că România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, estimat la aproape 9% pentru anul 2024. De asemenea, se estimează că statele membre NATO ar putea ajunge să cheltuie mai mult pentru apărare decât pentru educație, ceea ce adaugă o presiune suplimentară asupra bugetului.
Monitorul Social subliniază că, în contextul actual de securitate și al angajamentelor internaționale, România nu își poate permite să rămână cu un nivel scăzut al veniturilor bugetare, comparativ cu media statelor din Uniunea Europeană. Este esențial să se combată evaziunea fiscală și să se alinieze sistemul fiscal la modelul european, astfel încât veniturile bugetare să crească și să permită țării să facă față angajamentelor internaționale, asigurând în același timp resurse suficiente pentru educație și dezvoltare pe termen lung.
