Recesiunea: A fi sau a nu fi?
În contextul actual, teama de recesiune pare să fie absentă în rândul consumatorilor români, ceea ce sugerează o încredere relativă în economie. Deși nu dispun de date în timp real, reflecțiile asupra piețelor financiare arată o situație complexă. Războiul tarifelor a intrat într-o pauză, iar inflația a surprins prin valori sub așteptări, ceea ce a permis companiilor să nu se grăbească să crească prețurile.
Analiștii de la Goldman Sachs au fost criticați pentru prognozele lor optimiste privind recesiunea, care par să nu se alinieze cu realitatea. Este important de menționat că aceste previziuni sunt bazate pe contextul economic actual, care este influențat de acțiunile imprevizibile ale liderilor mondiali. De exemplu, fluctuațiile tarifelor comerciale și declarațiile politice pot avea un impact rapid asupra piețelor.
Deși unii experți sugerează că există riscuri de stagflație și că deficitele economice vor rămâne o constantă, încrederea consumatorilor români rămâne puternică. Această situație subliniază complexitatea și volatilitatea economiei globale, dar și reziliența consumatorilor în fața incertitudinilor economice.
ANALIZĂ: Recesiune – A fi sau a nu fi
În prezent, teama de recesiune persistă în rândul companiilor americane, un sfert dintre acestea menționând termenul „recesiune” în rapoartele din primul trimestru. Deși nu ne aflăm la nivelurile alarmante din 2020 sau 2022, când peste 35% dintre companii discutau despre recesiune, procentul actual rămâne îngrijorător de ridicat.
Conform unui raport al Federal Reserve, circa 11% dintre consumatorii americani au început să plătească doar suma minimă pentru cardurile lor de credit, ceea ce indică o tendință de restrângere a cheltuielilor. De asemenea, McDonald’s a înregistrat o scădere de 3,6% a vânzărilor într-un an, semnalând o schimbare în comportamentul consumatorilor, care optează să mănânce mai mult acasă sau să sară peste mese.
Aceste semne sugerează o degradare a percepției consumatorilor asupra situației economice, iar o escaladare a îngrijorărilor legate de recesiune, cauzată de date economice slabe, ar putea inhiba consumul și ar putea influența narațiunile din mass media, contribuind astfel la conturarea unei crize economice viitoare.
În ciuda unei scăderi a tarifelor aplicate, acestea se mențin la cele mai ridicate niveluri de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, ceea ce ar putea afecta negativ PIB-ul real și ar putea contribui la creșterea inflației. Analiștii de la TS Lombard subliniază că inflația reprezintă cel mai mare risc în acest moment, având în vedere impactul taxelor vamale și al deficitului.
În concluzie, în ciuda unor creșteri economice temporare, fundația acestora nu pare a fi solidă, lăsând loc pentru întrebări persistente despre viitorul economic și despre posibilitatea unei recesiuni iminente.
Recesiunea: o posibilitate iminentă?
Recent, oficialii americani au intervenit în mod activ pe piețe pentru a preveni o nouă scădere a PIB-ului în trimestrul al II-lea, o situație care ar putea duce Statele Unite în recesiune. Această manevră sugerează o preocupare crescută față de starea economiei, având în vedere riscurile actuale.
Pe de altă parte, există un sentiment de optimism moderat, cu o tendință de a fi „risk on” pe piețe. Totuși, este important să rămânem prudenți, deoarece s-ar putea să ne confruntăm doar cu o recuperare temporară într-o piață bear în construcție. În acest context, se recomandă achiziționarea de aur în anumite momente de corecție pentru a menține puterea de cumpărare.
Dacă recesiunea va deveni o realitate, este probabil ca Fed să fie nevoită să reducă dobânzile. Istoric, în astfel de circumstanțe, valoarea dolarului scade, iar acțiunile internaționale tind să performeze mai bine comparativ cu S&P 500. De asemenea, se speculează că Jerome Powell, președintele Fed, ar putea alege să mențină dobânda de referință între 4.25% și 4.50% pentru a avea marjă de manevră în cazul unei recesiuni iminente.
Este evident că cei de la Fed au o înțelegere profundă a economiei, poate chiar mai bună decât cea a președintelui Trump. Cu toate acestea, Trump demonstrează o abilitate remarcabilă de a înțelege influența sentimentelor asupra piețelor financiare, subliniind complexitatea interacțiunii dintre politică și economie.