Averea primită de la stat: Reacția șefei CNI la salariul său
„Aoleu… mult!” a fost reacția Manuelei Pătrășcoiu, directorul general al Companiei Naționale de Investiții (CNI), când a fost întrebată despre salariul său lunar de 14.300 de euro, ceea ce înseamnă peste 170.000 de euro pe an. Această sumă provine în mare parte din sporuri, prime și bonusuri.
Conducerea CNI a încercat să păstreze confidențialitatea acestor salarii, afirmând că sunt „strict confidențiale”, deși legislația în vigoare obligă instituțiile publice să facă publice veniturile angajaților. Deși directorii CNI ar fi trebuit să declare salariile în mod transparent, pe site-ul instituției nu se regăsesc informații despre acestea.
Într-o discuție cu un reporter, Manuela Pătrășcoiu a fost întrebată despre venitul său, iar ea a confirmat că suma de 643.120 de lei pe an, echivalentul a aproape 130.000 de euro, este brut. În acest context, a recunoscut că suma lunară de 14.300 de euro este greu de realizat, dar a menționat că confidențialitatea se referă la regulile interne ale organizației.
În plus, Daniela Orodel, directorul economic al CNI, încasează un salariu lunar de 13.100 de euro, adăugându-se la venitul său anual o indemnizație pentru gestionarea fondurilor rambursabile. Aceste salarii ridicate și bonusurile generoase au generat controverse, având în vedere că veniturile din sectorul public ar trebui să fie accesibile și transparente pentru cetățeni.
Concluzie
Aceste dezvăluiri subliniază necesitatea unei transparențe mai mari în ceea ce privește salariile funcționarilor publici, în special în cadrul instituțiilor care gestionează fonduri de la stat. Deși CNI a incercat să păstreze aceste informații confidențiale, legislația impune ca veniturile să fie făcute publice, asigurând astfel responsabilitate și încredere în managementul public.
Averea primită de la stat a șefei CNI
Manuela Pătrășcoiu, directorul general al Companiei Naționale de Investiții (CNI), a stârnit uimire în urma declarațiilor sale referitoare la salariul său, afirmând: „Aoleu, mult”. Deși salariul său de bază, stabilit prin ordin al ministrului Dezvoltării, este de 10.380 de lei net pe lună, suma totală încasată de Pătrășcoiu în anul 2023 a fost de aproximativ 172.000 de euro.
Această diferență semnificativă provine din sporuri, prime și bonusuri, inclusiv cele pentru conducere, confidențialitate, fidelitate și vechime. Pătrășcoiu a explicat că aceste sporuri sunt incluse în contractul colectiv de muncă și că au fost acordate doar în anii profitabili.
În acest context, ea a precizat: „A fost un an cu profit, atât eu cât și colegii mei am beneficiat de aceste drepturi.” În ciuda acestor explicații, subiectul a stârnit controverse, iar Pătrășcoiu a menționat că detaliile financiare sunt „strict confidențiale”, deși ar trebui să fie publice.
În plus, Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, a fost contactat pentru a oferi un punct de vedere, însă a sugerat că informațiile sunt legate de sporuri stipulate în contractul colectiv de muncă și a promis că va culege datele necesare pentru o clarificare suplimentară.
Așadar, în urma discuțiilor, rămâne de văzut cum va evolua această situație și dacă transparența va fi asigurată în privința veniturilor funcționarilor publici.
Averea primită de la stat
Șefa Companiei Naționale de Investiții (CNI) a fost surprinsă de salariul său, descriind suma ca fiind „strict confidențială”, în ciuda faptului că aceasta ar trebui să fie publică. Aceasta reacție a stârnit o serie de întrebări legate de transparența veniturilor salariale în companiile de stat.
Directorul general al CNI subliniază că toate veniturile salariale ar trebui corelate cu volumul de muncă și rezultatele angajaților, sugerând că salariile mari sunt justificate prin performanța instituției în ultimii ani. CNI, o instituție responsabilă pentru diverse investiții publice, se autofinanțează prin perceperea unei cote forfetare de opt la sută pentru fiecare contract semnat cu antreprenorii.
În România, directorii din companiile și regiile statului câștigă adesea sume considerabile – zeci sau sute de mii de euro anual – din sporuri, prime și bonusuri, chiar și în cazul companiilor care înregistrează pierderi financiare. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la gestionarea fondurilor publice și la echitatea salarială în sectorul public.
