Avertisment de la BNR privind riscurile bugetare
Reconfirmarea ratingului de țară într-o categorie recomandată investițiilor reprezintă un semnal de încredere, însă nu elimină riscurile legate de dezechilibrele bugetare și externe, afirmă Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). Într-o postare pe blogul său, Marinescu subliniază importanța consolidării eforturilor de ajustare fiscală prin implementarea de reforme.
România a evitat clasificarea ratingului de țară în categoria nerecomandată investițiilor, ceea ce ar fi avut un impact negativ sever asupra dezvoltării economice. Totuși, urgența consolidării finanțelor publice este evidentă, având în vedere că România a înregistrat un deficit bugetar semnificativ în 2024, cu 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Ajustarea deficitului a început deja, prin măsuri precum înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public.
Marinescu menționează fragilitatea construcției bugetare pentru anul 2025, deficitul estimat crescând de la 7% din PIB la aproximativ 9%. Aceste evoluții subliniază necesitatea intensificării eforturilor de corecție bugetară, cu un accent pe filtrarea și prioritizarea măsurilor într-o strategie bugetară multianuală. Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu prevedea o corecție graduală, însă actualele estimări indică un impact bugetar cumulativ semnificativ pentru 2025 și 2026.
Astfel, Marinescu concluzionează că efortul de ajustare este esențial pentru asigurarea unei creșteri economice sustenabile și pentru stabilizarea finanțelor publice ale României.
Avertismentul BNR: Riscurile bugetare persistă
Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a subliniat că reconfirmarea ratingului de țară nu elimină riscurile asociate dezechilibrelor bugetare din România. Deși deficitul bugetar proiectat este mai puțin tensionat decât cel din Grecia în 2009, derapajul bugetar al României în 2024, estimat la -9,3% din PIB, este îngrijorător, având legătură cu un sold negativ al contului curent de -8,4% din PIB.
Marinescu a evidențiat diferențele fundamentale între România și Grecia, menționând că, în timp ce datoria guvernamentală a Greciei se apropia de 130% din PIB, în România aceasta se situează la 55% din PIB, cu tendințe ascendente. De asemenea, datoria externă a României se află la 58%, ceea ce o face incomparabilă cu situația Greciei din trecut.
El a subliniat că reziliența sectorului bancar românesc se menține adecvată, dar este esențial ca autoritățile să acorde o atenție deosebită creșterii bilanțului sistemului bancar, generat de nevoile de finanțare ale statului. Interconexiunea dintre sectorul bancar și cel guvernamental s-a intensificat, băncile deținând aproximativ 25% din creditele și titlurile de stat, cea mai mare proporție din Uniunea Europeană.
În ceea ce privește ajustările bugetare necesare, Marinescu a subliniat că o consolidare exclusiv prin reducerea cheltuielilor, similar cu cazul Argentinei, ar putea avea efecte recesioniste. El a adăugat că fragilitatea finanțelor publice este structurală, România având cele mai scăzute venituri fiscale dintre statele membre, ceea ce impune o abordare mai echilibrată în realizarea ajustărilor bugetare.
Avertisment de la BNR privind riscurile bugetare
Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, a subliniat că reconfirmarea ratingului de țară nu elimină riscurile asociate dezechilibrelor bugetare. El a evidențiat că, deși România a reușit să mențină un rating stabil, provocările bugetare rămân semnificative.
Nevoia de ajustări fiscale
Marinescu a explicat că dimensiunea corecției bugetare necesare este atât de amplă încât simpla reducere a cheltuielilor nu este suficientă. Este esențial să se implementeze măsuri fiscale care să genereze o creștere a veniturilor, nu doar pe termen scurt, ci cu efecte permanente.
Impactul măsurilor de ajustare asupra economiei
Viceguvernatorul BNR a exprimat îngrijorarea că măsurile de ajustare fiscală, în special cele legate de creșterea impozitării, ar putea afecta negativ economia și, implicit, eficiența consolidării fiscale. Este crucial ca aceste măsuri să fie însoțite de politici care să susțină competitivitatea economică, fără a compromite obiectivele de reducere a deficitului bugetar.
Învățăminte din experiența internațională
Marinescu a tras concluzia că România trebuie să evite politicile economice prociclice. Acesta a subliniat importanța acumulării de spațiu fiscal în perioadele de expansiune pentru a putea gestiona ajustările necesare în momentele de recesiune, fără a genera costuri sociale sau economice excesive.
Avertisment de la BNR privind riscurile dezechilibrelor bugetare
Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, a subliniat că reconfirmarea ratingului de țară nu elimină riscurile asociate dezechilibrelor bugetare. El a avertizat că, pe termen scurt, datoria publică ar putea continua să crească, chiar în contextul unei consolidări bugetare, în special în condițiile unei stagnări economice și rigidităților bugetare.
Marinescu a evidențiat că România se confruntă cu o situație economică fragilă, cu prognoze de creștere economică de sub 1% anual, ceea ce crește riscul de stagflație. În contrast cu alte economii regionale, prognozele economice pentru România nu s-au deteriorat la fel de mult, aspect care subliniază provocările unice cu care se confruntă țara.
De asemenea, el a menționat că investițiile au crescut recent, dar această evoluție nu poate fi considerată o redresare durabilă din cauza stagnării producției industriale și a incertitudinilor legate de politica comercială. Acumulările de capital sunt, de asemenea, influențate de implementarea fondurilor europene și de fluxul de investiții directe, care au fost afectate de scăderi semnificative în ultimii ani.
În concluzie, Marinescu a reiterat importanța implementării unor politici publice care să asigure un echilibru între ajustarea deficitelor și sprijinirea creșterii economice, subliniind că fără o abordare adecvată, România riscă să piardă oportunități esențiale pentru dezvoltarea sa economică.
Avertisment de la BNR privind riscurile bugetare
Cosmin Marinescu, oficial al Băncii Naționale a României, a subliniat că reconfirmarea ratingului de țară nu elimină riscurile asociate dezechilibrelor bugetare. El a evidențiat importanța continuării reformelor economice cu responsabilitate, precum și necesitatea de a asigura stabilitatea politică și pacea socială, elemente esențiale pentru a depăși provocările economice actuale.
Marinescu a accentuat că politicile de susținere a creșterii economice și a competitivității în sectorul privat sunt priorități, recomandând utilizarea fondurilor europene și stimularea investițiilor străine, pentru a sprijini dezvoltarea capitalului autohton.
În concluzie, oficialul BNR a subliniat că, deși este esențial să protejăm investițiile cheie, în special în infrastructură, este la fel de important să ne pregătim pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, ceea ce va aduce percepții pozitive din partea investitorilor și noi oportunități de dezvoltare.
