Avertismentele BNR privind cursul euro-leu și politica fiscală
Conducerea Băncii Naționale a României (BNR) a subliniat că riscurile asociate comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, în contextul deficitelor gemene mari și incertitudinilor legate de consolidarea fiscală. Aceste aspecte sunt influențate și de situația politică internă, conform unei minute a ședinței Consiliului de administrație din 15 ianuarie 2025.
„Membrii Consiliului au convenit că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, evocând deficitele gemene mari și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în contextul situației politice interne,” se menționează în document. De asemenea, s-au făcut referiri la tensiunile geopolitice și la politicile economice din țările dezvoltate, care pot influența politica monetară a băncilor centrale majore și mișcările de pe piața financiară internațională.
Aceste avertismente vin în urma deciziei BNR de a menține rata dobânzii de politică monetară la 6,50%, precum și a ratelor dobânzilor pentru facilitatea de creditare și depozit, la 7,50% și respectiv 5,50%. Consiliul a decis, de asemenea, să păstreze nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit.
Așadar, BNR subliniază importanța monitorizării atentă a evoluțiilor economice și politice, având în vedere impactul acestora asupra cursului de schimb euro-leu și asupra stabilității financiare a țării.
Avertismente de la BNR cu privire la cursul euro-leu și politica fiscală
Membrii Consiliului BNR au exprimat îngrijorări cu privire la riscurile asociate cursului euro-leu, subliniind că balanța riscurilor pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent. Aceasta se datorează incertitudinilor legate de previziunile privind prețurile alimentelor și energiei, influențate de legislația din domeniu și de fluctuațiile de pe piețele en-gros.
De asemenea, s-au evidențiat riscurile semnificative legate de politica fiscală și de veniturile statului. Membrii Consiliului au subliniat că viitoarele măsuri fiscal-bugetare, aprobate recent, ar putea influența considerabil stabilitatea economică. Aceste măsuri sunt parte integrantă a Planului bugetar-structural național pe termen mediu, care vizează consolidarea bugetară.
În concluzie, avertismentele BNR indică o necesitate urgentă de monitorizare a cursului euro-leu și a politicilor fiscale, având în vedere impactul potențial asupra economiei naționale și asupra stabilității financiare.
Comisia Națională a Băncii României (BNR) a tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile care planează asupra cursului euro-leu și asupra politicii fiscale, subliniind incertitudinile și provocările generate de contextul geopolitic actual. Războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu au amplificat aceste riscuri, afectând perspectiva activității economice și evoluția inflației pe termen mediu.
Membrii Consiliului BNR au evidențiat importanța atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, în special cele din programul Next Generation EU. Aceste fonduri sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale și pentru contrabalansarea impactului provocat de conflictele geopolitice asupra economiei românești.
În cadrul unei ședințe recente, Consiliul a discutat evoluția inflației, care a crescut în ultimele luni ale anului 2024, urcând la 5,14% în decembrie, comparativ cu 4,62% în luna septembrie. Această creștere a fost determinată în principal de scumpirea combustibililor, influențată de aprecierea dolarului SUA pe piețele internaționale.
De asemenea, s-a observat o stagnare a inflației de bază, care a rămas la 5,6% în decembrie, în contextul în care prețurile alimentelor procesate au continuat să crească. În plus, se evidențiază așteptările inflaționiste ridicate din partea firmelor și consumatorilor, ceea ce ar putea influența și mai mult cursul euro-leu în viitor.
Banca Națională a României (BNR) a tras atenția asupra riscurilor legate de cursul euro-leu și politica fiscală, subliniind aspecte importante ale economiei românești. Anticipațiile inflaționiste pe termen lung ale analiștilor bancari se mențin aproape de limita superioară a intervalului țintei, ceea ce poate influența stabilitatea cursului de schimb.
De asemenea, BNR a observat o stagnare a activității economice în trimestrul III 2024, ceea ce ar putea afecta în mod direct dinamica cursului valutar. Excedentul de cerere agregată s-a restrâns, iar avansul PIB a crescut modest, ceea ce sugerează o incertitudine pe piața valutară.
Consiliul BNR a menționat că deficitul comercial și cel de cont curent au înregistrat o decelerare semnificativă, ceea ce ar putea influența negativ cursul euro-leu. De asemenea, scăderea contribuției negative a exportului net poate avea efecte asupra stabilității valutare, având în vedere corelația dintre importuri și exporturi.
În concluzie, BNR avertizează că riscurile asupra cursului euro-leu sunt influențate de evoluțiile economice interne, inclusiv de politica fiscală și dinamica pieței muncii, care pot genera instabilitate în contextul economic actual.
Avertismentele BNR privind cursul euro-leu și politica fiscală
Banca Națională a României (BNR) a exprimat îngrijorări cu privire la riscurile asociate cursului de schimb euro-leu și politica fiscală, subliniind impactul majorărilor salariale minime și eliminarea facilităților fiscale din 2025 asupra economiei. Aceste măsuri pot genera presiuni asupra salariilor și costurilor forței de muncă din sectorul privat, în contextul deficiențelor structurale ale pieței muncii și evoluției inflației.
Membrii Consiliului BNR au remarcat că politica salariilor și angajărilor din sectorul public, implementată în 2025, ar putea contribui la consolidarea bugetară. Totodată, incertitudinile legate de cererea externă și volatilitatea acestui sector sunt factori esențiali care pot influența stabilitatea cursului leu/euro.
În ceea ce privește evoluția cursului de schimb, acesta s-a menținut stabil în lunile noiembrie și decembrie, pe un nivel mai înalt, în timp ce leul a suferit depreciere în raport cu dolarul SUA, datorită întăririi acestei monede pe piețele internaționale.
