Victor Buju Avertizează cu Privire la OUG pentru Piața de Crypto
Victor Buju, avocat specializat în reglementări financiare, a discutat în cadrul emisiunii Profit Live despre actualizarea cadrului legislativ românesc pentru piața de crypto, în contextul implementării Regulamentului european MiCA (Markets in Crypto‑Assets Regulation). Acesta a subliniat importanța unei implementări rapide și coerente a regulamentului, avertizând în același timp asupra riscurilor generate de o eventuală fragmentare instituțională și de măsurile imprecise din ordonanța de urgență.
Regulamentul MiCA, adoptat în mai 2023 și aplicabil integral de la sfârșitul lui 2024, servește ca un “cod rutier” pentru furnizorii de servicii crypto din Uniunea Europeană, stabilind reguli clare privind autorizarea, supravegherea și sancțiunile. Buju a explicat: “Acest regulament european îți spune ce permis îți trebuie, cum trebuie să conduci, ce pățești dacă o iei pe contrasens”. El a menționat că, deși regulamentele Uniunii Europene se aplică direct, statele membre au autoritatea de a decide cine supraveghează și cum se sancționează comportamentele ineficiente.
Avocatul a subliniat că România trebuia să implementeze aceste reguli până la sfârșitul anului 2024, dar amânările legislative au condus la necesitatea adoptării unei ordonanțe de urgență. “Practic, noi trebuia să avem implementate aceste modificări până la sfârșitul anului trecut, dar tumultul politic a determinat o întârziere, generând astfel o urgență și, implicit, o OUG”, a adăugat Buju.
Printre principalele aspecte aduse în discuție se numără faptul că autorizația obligatorie pentru profesioniștii din industrie va fi emisă de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în timp ce Banca Națională a României (BNR) va reglementa monedele stabile. Buju a evidențiat și sancțiunile pentru cei care vând crypto fără licență, precizând că acest cadru legislativ clar este esențial pentru protejarea investitorilor.
În concluzie, avocatul a atras atenția asupra complexității reglementărilor interne, subliniind că multiplele entități implicate pot crea un “pelerinaj birocratic” care riscă să descurajeze investitorii și profesioniștii din domeniu. Această situație necesită o abordare mai coerentă și eficientă pentru a sprijini dezvoltarea pieței de crypto în România.
Victor Buju Avertizează Cu Privire La Reglementările Crypto Din România
Avocatul Victor Buju atrage atenția asupra dificultăților întâmpinate de profesioniștii din domeniul crypto în România, subliniind lipsa unei coordonări clare între instituțiile statului. Buju evidențiază că procesul birocratic necesar pentru obținerea unei licențe este complicat și descurajant, implicând interacțiuni cu mai multe autorități, precum ASF, BNR, ADR, ANPC și ICI.
Acesta consideră că modelul românesc de reglementare nu doar că îngreunează accesul pe piață, dar riscă și să genereze pierderi semnificative pentru bugetul de stat. „Este esențial să avem profesioniști licențiați care să opereze în România, deoarece acest lucru ar aduce o injecție de capital semnificativ”, afirmă Buju. El subliniază că reglementările actuale nu sunt atractive pentru investitorii străini, ceea ce poate duce la migrarea acestora către jurisdicții mai prietenoase, precum Malta, recunoscută ca un „superstar” în licențierea crypto activelor.
În contrast cu România, țări precum Germania, Elveția, Estonia și Lituania oferă un sistem mai eficient și coordonat pentru profesioniștii din industrie. De exemplu, Germania dispune de un „ghișeu unic” care simplifică procesul de obținere a licențelor, spre deosebire de complexitatea din România.
Victor Buju Avertizează asupra OUG pentru Piața de Crypto
Avocatul Victor Buju subliniază importanța reglementărilor clare în domeniul criptoactivelor, făcând referire la modelul de succes al Maltei, care a devenit un adevărat „superstar” în licențierea criptoactivelor. Malta a emis cele mai multe licențe la nivelul Uniunii Europene, ceea ce a generat o injecție semnificativă de capital în această mică țară.
Buju remarcă faptul că Lituania oferă un cadru mult mai permisiv pentru investitori, iar România ar trebui să adopte un model similar. El propune crearea unui ghișeu unidigital integrat, care să simplifice procesul pentru antreprenori și să elimine confuziile cauzate de avize suprapuse.
Reglementările MiCA și Provocările OUG-ului Românesc
Regulamentul UE Markets in Crypto-Assets Regulation (MiCA), care a intrat în vigoare în iunie 2023, oferă o definiție clară pentru crypto-active și stabilește cerințe de transparență și autorizare pentru furnizorii de servicii. În contrast, Buju atrage atenția asupra ambiguităților din ordonanța de urgență românească, în special în ceea ce privește definiția acțiunilor de marketing nesolicitate. De exemplu, interdicția de a trimite „mesaje nesolicitate în masă” nu clarifică ce se înțelege prin „masă”, ceea ce ar putea duce la interpretări juridice confuze.
Buju recomandă adaptarea unor modele precum cel din Elveția, care oferă ghiduri precise pentru reglementarea activităților de marketing în domeniul cripto. El subliniază că definițiile neclare din OUG românească ar putea descuraja investitorii și creează un climat de incertitudine.
Necesitatea unui Regulatory Sandbox
Avocatul sugerează că un regulatory sandbox ar fi de mare ajutor, permițând testarea proiectelor noi într-un mediu controlat. Astfel, antreprenorii ar putea inova fără teama sancțiunilor imprecise, întrucât reglementările actuale nu oferă norme metodologice clare pentru fiecare instituție implicată.
„Există multe aspecte pe care legiuitorul ar trebui să le clarifice, dar nu este niciodată prea târziu. Un ghișeu unidigital și un regulatory sandbox sunt necesare pentru a asigura o dezvoltare sănătoasă a pieței cripto în România”, concluzionează Buju.
Avertismentul avocatului Victor Buju privind OUG-ul pentru piața de crypto
Avocatul Victor Buju a subliniat importanța reglementărilor din OUG în discuție, afirmând că, în contextul actual, activitățile de informare și promovare a proiectelor new crypto pe platforme precum Telegram pot fi considerate evenimente sancționabile. „Dacă transmiți un mesaj de informare de un proiect nou, acesta reprezintă un eveniment sancționabil conform OUG-ului în dezbatere”, a explicat Buju.
Buju a sugerat că România ar putea lua exemplu de la Elveția, care are ghiduri clare pentru comunicarea permisă în domeniul crypto. „Este esențial ca legiuitorul să ofere orientări mai bine definite în acest sens”, a adăugat el.
Problemele birocratice în procesul de licențiere
Avocatul a evidențiat și problema suprapunerii instituționale, menționând că „pelerinajul birocratic este foarte descurajator”. El a explicat că, în cazul licențierii la ASF, lucrurile sunt clare, dar antreprenorii se confruntă cu obstacole suplimentare, cum ar fi cerințele de a instala camere video la crypto-ATM-uri.
Riscurile întârzierii aplicării reglementărilor MiCA
În final, Buju a avertizat că remanierea guvernamentală și amânarea ordonanțelor pot duce la întârzieri în aplicarea reglementărilor MiCA în România. „Este aproape inevitabil că ne vom uita la un astfel de fenomen”, a concluzionat avocatul, subliniind importanța dezbaterilor recente la Ministerul de Finanțe pentru a aduce ordine în acest domeniu confuz.
