Bucureștiul cu bulină roșie: Vulnerabilitatea clădirilor în fața cutremurelor
Bucureștiul se află într-o situație alarmantă, fiind considerat una dintre cele mai vulnerabile capitale europene din punct de vedere seismic. Potrivit statisticilor oficiale, aproximativ 800 de clădiri sunt recunoscute ca fiind vulnerabile în fața unui cutremur, însă experții estimează că numărul acestora ar putea fi mult mai mare, ajungând la zeci de mii.
În ultimii ani, s-au înregistrat incidente în care bucăți din balcoanele unor blocuri s-au desprins, avariind clădirile și punând în pericol viețile locatarilor. Chiar și fără un cutremur devastator, aceste clădiri cedează treptat, iar situația este îngrijorătoare.
Este important de menționat că, în cazul unui cutremur similar celui din 1977, care a avut o magnitudine de 7.4 pe scara Richter și a provocat peste 1.500 de morți, estimările sugerează că mii de clădiri ar putea suferi avarii severe sau ar putea chiar să se prăbușească. Documentele oficiale avertizează că un astfel de eveniment seismic ar putea genera pierderi și daune și mai mari decât în trecut, din cauza îmbătrânirii fondului construit și a urbanizării rapide.
Matei Sumbasacu, inginer constructor și fondator al organizației Re:Rise, subliniază că infrastructura Bucureștiului este mult mai puțin pregătită decât în 1977, având clădiri îmbătrânite și nereparate. Aceasta reprezintă o vulnerabilitate majoră în fața unor eventuale cutremure.
În concluzie, este esențial ca locuitorii Bucureștiului să fie conștienți de riscurile la care sunt expuși și să verifice starea clădirilor în care locuiesc pentru a preveni eventuale tragedii în cazul unui cutremur.
Bucureștiul cu bulină roșie: Evaluarea riscurilor seismice
Un raport realizat de Universitatea Tehnică de Construcții București, citat de Banca Mondială în 2021, evidențiază riscurile seismice la care sunt expuse clădirile din București. În cazul unui cutremur de 7.5 pe scara Richter, cu epicentrul în Vrancea, pierderile în sectorul rezidențial ar putea ajunge la 5.5 miliarde de euro, iar cele mai afectate sectoare ar fi 2, 3 și 6. Estimările sugerează că peste 50.000 de locuitori ar putea suferi avarii severe sau complete la locuințele lor, cu un impact uman tragic, incluzând peste 2500 de posibile decese.
Factori de vulnerabilitate ai clădirilor din București
Experții subliniază că vulnerabilitatea clădirilor din București se datorează materialelor de construcție, anilor în care au fost ridicate și înălțimii acestora. Matei Sumbasacu, expert în domeniu, menționează că anul de construcție este un indicator esențial pentru identificarea riscurilor. Clădirile construite înainte de 1963, înainte de introducerea primelor normative de proiectare antiseismică, sunt cele mai expuse.
Primele reglementări tehnice au fost adoptate în România în anii ’40, iar normativul din 1963, considerat inadecvat, a lăsat clădirile înalte vulnerabile, așa cum s-a dovedit în cutremurul din 1977. Ulterior, au fost introduse reglementări mai stricte, iar clădirile sunt acum clasificate în funcție de perioada de construcție:
- Înainte de 1963 – fără reglementări antiseismice
- 1963 – 1977 – normativ cu prevederi reduse
- 1977 – 1992 – normativ cu prevederi medii
- 1992 – prezent – normativ cu prevederi înalte
În concluzie, evaluarea riscurilor seismice și conștientizarea stării clădirilor sunt esențiale pentru a proteja locuitorii Bucureștiului în fața unor eventuale cutremure devastatoare.
Bucureștiul cu bulină roșie: Evaluarea vulnerabilității clădirilor la cutremure
Inginerul Andrei Teodorescu a explicat că, pentru a aprecia gradul de vulnerabilitate al unei clădiri, trebuie să ne bazăm pe caracteristicile acesteia, precum înălțimea și structura. Acesta a subliniat că, în cazul unui cutremur, clădirile înalte și flexibile, cum ar fi cele multietajate, sunt cele mai afectate, în special cele construite în perioada interbelică.
„Cele mai vulnerabile, în principiu pentru zonele seismice, sunt clădirile vechi din zidărie, care nu au fost construite cu beton armat. Acestea au pereți din zidărie simplă, fără stâlpișori sau centuri, și, prin urmare, sunt destul de vulnerabile la seisme”, a adăugat Teodorescu.
De asemenea, inginerul Valentin Archip a explicat că forța seismică aplicată pe o structură este proporțională cu masa acesteia. Astfel, cu cât o clădire are mai multe niveluri, cu atât este mai grea și mai vulnerabilă în cazul unui cutremur.
Matei Sumbasacu a precizat că degradările clădirilor, care pot fi vizibile cu ochiul liber, includ fisuri seismice, cele mai ușor de recunoscut fiind cele în formă de „X”, care apar de obicei în primele etaje ale clădirilor. Aceste indicii sunt esențiale pentru a evalua starea unei clădiri.
Întreținerea clădirii joacă, de asemenea, un rol crucial în vulnerabilitatea acesteia la cutremure. „Apa poate provoca daune semnificative, distrugând betonul și corodând armăturile. Dacă o clădire nu a fost întreținută corespunzător, degradările pot fi mult mai grave decât s-ar putea imagina”, a concluzionat inginerul Teodorescu.
Bucureștiul cu bulină roșie: evaluarea riscurilor seismice ale clădirilor
În contextul cutremurelor, inginerul Andrei Teodorescu subliniază importanța întreținerii clădirilor pentru a preveni deteriorarea acestora. Dar cum putem determina oficial dacă un bloc este vulnerabil la seisme? Cel mai eficient mod este să apelăm la experți. Ministerul Dezvoltării oferă o bază de date cu specialiști atestați care pot realiza o expertiză tehnică a clădirii.
Expertiza tehnică, care poate fi finanțată din fonduri proprii sau prin programele de sprijin ale autorităților, durează între 30 și 60 de zile. Aceasta implică o analiză detaliată a clădirii, conform criteriilor stabilite în normativul de evaluare seismică din 2019. Potrivit inginerului Valentin Archip, evaluarea urmărește să răspundă la întrebări cheie referitoare la conformitatea clădirii cu standardele antiseismice actuale, starea de degradare a structurii și cerințele de rezistență și stabilitate.
Expertiza tehnică include o inspecție vizuală, crearea unei schițe a clădirii și simulări seismice prin modele 3D, alături de analize de laborator și investigații geotehnice. La final, expertul încadrează clădirea într-una dintre cele patru clase de risc seismic.
Clasele de risc seismic
Ministerul Dezvoltării definește patru clase de risc seismic:
- Clasa de risc seismic RsI: Clădiri cu susceptibilitate de prăbușire totală sau parțială în cazul unui cutremur, marcate cu bulină roșie.
- Clasa de risc seismic RsII: Clădiri susceptibile de avariere majoră, care pun în pericol siguranța utilizatorilor, dar cu un risc scăzut de prăbușire.
- Clasa de risc seismic RsIII: Clădiri cu avariere moderată, unde componentele structurale rămân intacte, dar unele componente nestructurale pot fi afectate.
- Clasa de risc seismic RsIV: Clădiri care se comportă similar cu cele proiectate conform normelor tehnice actuale în cazul unui cutremur.
În București, există aproximativ 400 de clădiri încadrate la clasa I de risc seismic și alte 400 la clasa a II-a, ceea ce subliniază necesitatea unei evaluări riguroase pentru siguranța locuitorilor.
Bucureștiul cu bulină roșie: Evaluarea riscurilor seismice
În București, un număr semnificativ de clădiri sunt considerate vulnerabile în fața unui cutremur major. Conform expertizei, există aproximativ 1.500 de clădiri încadrate în categoria „Urgență”, care necesită o atenție specială în ceea ce privește consolidarea.
Provocările expertizării clădirilor
Experții subliniază că evaluarea tehnică a clădirilor se poate realiza doar dacă se are acces în toate apartamentele. „E cel mai fericit caz acela în care ai ajuns la un 90%, mă refer la un bloc mare. Am avut și blocuri unde am intrat în 30%. O foarte bună parte dintre locatari nu era de acord cu așa ceva”, explică inginerul Andrei Teodorescu.
Accesul limitat la apartamente poate fi cauzat și de temerile locatarilor, care se tem că intervențiile anterioare asupra apartamentelor lor ar putea fi descoperite. „Oamenii au impresia că noi când venim să facem expertiza căutăm să vedem dacă au făcut modificări și să ajungem împotriva lor. Asta e o premisă falsă”, adaugă inginerul.
Problemele documentației tehnice
Un alt obstacol în evaluarea riscurilor seismice este lipsa cărților tehnice ale clădirilor. Inginerul Valentin Archip menționează că în multe cazuri, aceste documente nu există, chiar și la clădiri construite în anii ’80 și ’90. De asemenea, nu există o evidență a intervențiilor realizate pe parcursul timpului.
Expertiza tehnică și consolidarea clădirilor
Reprezentanții Ministerului Dezvoltării subliniază că expertiza tehnică trebuie să fie urmată de o strategie de intervenție pentru a fi justificată. Aceasta include atât proiectarea, cât și execuția consolidării clădirilor, un proces care poate dura până la 2 ani, în funcție de avizele necesare de la autorități.
În concluzie, evaluarea clădirilor din București care riscă să fie afectate de un cutremur major necesită un efort coordonat, accesibilitate și o documentație tehnică adecvată pentru a asigura siguranța locatarilor.
Evaluarea riscului seismic al clădirilor din București
În contextul cutremurelor majore, este esențial să știm dacă blocul în care locuim este supus unor riscuri seismice. Expertiza tehnică a clădirilor ar trebui să fie realizată conform celor mai recente norme, respectiv normativul din 2019. Acest proces include obținerea finanțării prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), verificarea documentației tehnice și obținerea tuturor avizelor necesare.
Lucrările de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat vor începe oficial pe 3 martie 2024, cu un termen estimat de finalizare în martie 2026. Este important de menționat că, de la începutul lucrărilor, locatarii vor fi nevoiți să își părăsească temporar apartamentele. Inginerul Andrei Teodorescu a subliniat că, deși se pot face intervenții fără relocarea totală a locatarilor, aceasta poate crește semnificativ costurile și durata lucrărilor. În cazul în care se alege o abordare etapizată, costurile ar putea chiar să se dubleze.
Aceste lucrări sunt finanțate de stat pentru clădirile încadrate în clasele I și II de risc seismic, contribuind astfel la siguranța locatarilor din București. Este esențial ca proprietarii și locatarii să fie informați despre starea clădirilor și măsurile de consolidare, pentru a putea lua decizii informate cu privire la locuințele lor.
