Deficitul bugetar și cheltuielile statului în România
Economistul Ionuț Dumitru, șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului fiscal, subliniază necesitatea ajustării deficitului bugetar ridicat al României prin măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri. România se află în fruntea clasamentului european al cheltuielilor publice în domenii precum ordinea publică și achizițiile în sănătate.
Cu toate acestea, percepția românilor despre plata unor taxe ridicate, comparativ cu alte țări europene, nu este susținută de date statistice, ci se bazează pe nemulțumirea față de calitatea serviciilor oferite. Dumitru avertizează că deficitul bugetar, care a ajuns anul trecut la 9,3% din PIB, trebuie redus urgent pentru a evita suspendarea fondurilor europene, ceea ce ar putea genera complicații suplimentare.
Măsuri urgente pentru reducerea deficitului
În cadrul conferinței anuale a Asociației Analiștilor Financiar Bancari, Dumitru a declarat că România are un termen limită de 3-4 săptămâni până la Consiliul European din luna iulie, perioadă în care este esențială formarea unui nou guvern și implementarea unui pachet de măsuri care să convingă Comisia Europeană de direcția corectă a țării. Lipsa unor măsuri adecvate ar putea duce la retrogradarea României la categoria junk, ceea ce ar afecta grav imaginea țării în fața investitorilor.
România a înregistrat anul trecut cel mai ridicat deficit bugetar din UE, apropiindu-se de nivelurile din criza economică mondială din 2009. Dumitru compară situația actuală cu o „molimă” post-pandemică, subliniind că România se află în procedură de deficit excesiv încă din 2019.
Consolidarea fiscală și perspectivele economice
Economistul afirmă că este nevoie de soluții fiscale și bugetare pentru a gestiona deficitul, adăugând că măsurile de consolidare fiscală, cum ar fi tăierile de cheltuieli sau creșterile de taxe, sunt recesioniste. „Problema se pune între a avea o suferință economică mai mică sau una mai mare”, concluzionează Dumitru.
Economistul Ionuț Dumitru analizează cheltuielile statului român
Ionuț Dumitru, economist de renume, subliniază că percepția românilor privind taxele mari este influențată de calitatea scăzută a serviciilor publice. “Oamenii nu vor să plătească și au impresia că plătesc prea mult, raportat la ce primesc în schimb”, a declarat el.
Cheltuieli excesive și eficiența acestora
Dumitru avertizează că pentru a avea o consolidare fiscal-bugetară eficientă, este esențial să se abordeze atât partea de venituri, cât și cea de cheltuieli. “Dacă nu îmbunătățim conformarea voluntară, nu putem crește nivelul de taxe colectate. Acest lucru se poate realiza doar dacă arătăm oamenilor că banii sunt cheltuiți corect, îmbunătățind astfel eficiența cheltuielilor publice”, a adăugat economistul.
Comparativ cu Uniunea Europeană
În 2022, România a alocat 11,2% din PIB pentru salariile din sectorul public, un procent mai mare decât media UE de 10,2%. Dumitru evidențiază că aceste cheltuieli au crescut semnificativ, depășind nivelurile din 2009, când erau aproximativ 10% din PIB. Deși numărul de salariați din sectorul public este cel mai mic din UE, cheltuielile cu personalul au crescut constant după 2015.
Concluzie
În concluzie, economistul Ionuț Dumitru subliniază importanța unei gestionări eficiente a cheltuielilor publice pentru a justifica nivelul taxelor percepute de cetățeni. Fără o îmbunătățire a calității serviciilor publice, percepția românilor cu privire la impozite va continua să fie negativă.
Cheltuieli excesive și venituri insuficiente în bugetul României
Economistul Ionuț Dumitru a subliniat că România se confruntă cu cheltuieli excesive în anumite domenii, în special în ceea ce privește pensiile și investițiile, în timp ce veniturile bugetului sunt insuficiente. “Creșterea cumulată de pensii de 40% de anul trecut a fost prea mult, într-un moment în care deficitul era oricum prea mare”, a declarat Dumitru.
Deși cheltuielile cu pensiile în România sunt apropiate de media Uniunii Europene, cu 9% din PIB față de 10,4%, economistul a remarcat că numărul contribuabililor este alarmant de scăzut. Ponderea contribuabililor în rândul populației active este de doar 46%, comparativ cu o medie UE de 70%. “România e din alt film, suntem la coada clasamentului”, a adăugat el.
Investiții și cheltuieli cu dobânzile
Dumitru a menționat, de asemenea, că cheltuielile cu investițiile sunt relativ mari, la 5,7% din PIB, față de o medie UE de 3,6%, dar eficiența acestor cheltuieli este discutabilă. “Am văzut zilele trecute un proiect cu o parcare de 75.000 de euro/loc, de parcă ar fi apartament cu două camere”, a comentat economistul.
Totodată, cheltuielile cu dobânzile au crescut rapid, ajungând la 2,3% din PIB, depășind media UE de 1,9%. Aceste cheltuieli sunt pe o traiectorie de creștere și ar putea atinge 3% din PIB, ceea ce ar apropia România de nivelul Ungariei, care plătește 5% din PIB anual pentru finanțarea datoriei publice.
Probleme în domeniul sănătății și educației
În ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate, România alocă 6,1% din PIB, un nivel similar cu media UE, dar cu investiții considerabil mai mici în educație și apărare. “Avem achiziții mari, investiții mici, după standardele UE, cheltuieli cu salariile mari”, a concluzionat Dumitru, evidențiind nevoia de reformă în gestionarea bugetului și a cheltuielilor publice.
Economistul Ionuț Dumitru: Cheltuieli excesive și venituri fiscale insuficiente în România
În cadrul unei analize recente, economistul Ionuț Dumitru a subliniat zonele în care România cheltuie prea mulți bani, în timp ce veniturile fiscale rămân la un nivel scăzut. „Percepem că plătim mult, raportat la calitatea serviciilor primite”, a declarat Dumitru.
Cheltuieli ineficiente în sistemul de sănătate
Dumitru a evidențiat că România se află sub media Uniunii Europene în ceea ce privește transferurile sociale în natură, precum medicamentele compensate și investigațiile medicale decontate. Deși România dispune de un număr mare de paturi în spitale, economistul a menționat că acestea funcționează mai degrabă ca servicii de azil, unde pacienții intră cu o boală și ies cu multiple afecțiuni. „Avem multe spitale și paturi, dar puțini doctori, iar costurile de întreținere sunt mari. Mortalitatea prevenibilă și tratabilă este cea mai mare din UE”, a adăugat el, subliniind eficiența slabă a cheltuielilor din acest sector.
Investiții insuficiente în educație
În ceea ce privește educația, cheltuielile se ridică la 3,3% din PIB, comparativ cu 4,7% media Uniunii Europene. Dumitru a observat că, deși investițiile sunt aproape de media UE, salariile din educație sunt relativ mici, iar scorul PISA este inferior așteptărilor date de cheltuielile realizate.
Alocări mari pentru siguranța publică
România a alocat în 2023 cele mai mari cheltuieli pentru siguranța publică, de 2,7% din PIB, față de media de 1,7% a UE. Dumitru a ridicat întrebări cu privire la utilitatea poliției locale, subliniind că cheltuielile în această zonă sunt excesive.
Venituri fiscale scăzute
Pe de altă parte, veniturile fiscale în România se situează la 27,2% din PIB, cel mai scăzut nivel din UE. Acestea au început să scadă din 2015, odată cu reducerile de taxe. „Avem venituri fiscale destul de mici, după standardele internaționale. Percepția este că plătim mult, raportat la calitatea serviciilor pe care le primim”, a concluzionat Dumitru.
România se distinge printr-o cotă de impozit pe venit de 10%, una dintre cele mai mici din UE, și o cotă standard de TVA de 19%. De asemenea, țara ocupă locuri fruntașe în privința impozitelor scăzute pe profit și dividende.
În concluzie, economistul Ionuț Dumitru a subliniat necesitatea unei reevaluări a cheltuielilor publice și a veniturilor fiscale pentru a asigura servicii de calitate cetățenilor români.
Analiza cheltuielilor statului și a încasărilor bugetare
Economistul Ionuț Dumitru a subliniat problemele majore cu care se confruntă bugetul de stat românesc, evidențiind că statul cheltuie sume considerabile în anumite domenii, în timp ce încasările sunt insuficiente. Această discrepanță generează o percepție generală că cetățenii plătesc prea mult în raport cu calitatea serviciilor primite.
Conform analizei, taxele pe consum în România se ridică la 9,77% din PIB, sub media Uniunii Europene de 10,5%. De asemenea, taxele pe muncă sunt de 11,64% din PIB, în comparație cu media europeană de 19,99%, iar taxele pe capital sunt de 4,78%, față de 8,54% în UE. În privința taxelor pe proprietate, procentul este de doar 0,55% din PIB, în contrast cu media de 1,85% din Uniunea Europeană.
Rata implicită de taxare la consum în România este de 14,3%, fiind a doua cea mai redusă din Europa, după Spania. În ceea ce privește taxele pe muncă, statul român încasează 30,4%, în timp ce media europeană se apropie de 36%. Astfel, România se află sub media Uniunii Europene, alături de alte state precum Croația, Bulgaria și Malta.
Aceste date reflectă o situație îngrijorătoare în care cheltuielile statului nu sunt susținute de o bază de încasare solidă, ceea ce afectează în mod direct calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor.
