Călin Georgescu și relația cu Mișcarea Legionară
Călin Georgescu a fost identificat în 2014 de o revistă legionară ca un „dușman mason” care „știe ce spune”, evidențiind astfel o aliniere a discursului său cu cel al simpatizanților legionarilor. Acesta a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, revitalizând o mișcare interzisă prin lege și promovând-o în aparițiile sale publice.
Într-un interviu din 2014 pentru Cotidianul, Georgescu a fost preluat de revista „Cuvântul Legionar”, care l-a descris ca pe un „dușman” al masoneriei, dar cu o voce credibilă. Editorul articolului a subliniat importanța semnalului de alarmă tras de Georgescu, menționând că multe dintre afirmațiile sale erau în concordanță cu cele publicate anterior de revista legionară.
Georgescu a fost anchetat în 2022 pentru declarațiile sale, în care a numit „martiri” doi lideri legionari responsabili de crime de război. Dosarul a fost închis de procurori, care au considerat că fapta nu este prevăzută de lege, subliniind că legislația nu este adaptată la realitățile faptice.
Sprijinul lui Georgescu din partea unor persoane cu simpatii legionare este evident, una dintre susținătoarele sale fiind Elena Puiu, care a avut un interviu cu el în 2020. În acea discuție, Georgescu a lăudat Mișcarea Legionară, afirmând că aceasta va fi recunoscută în istorie ca o esență semnificativă a voinței populare românești.
După succesul său în alegeri, propaganda legionară pare să se intensifice, cu participarea unor politicieni și preoți la comemorarea lui Zelea-Codreanu, eveniment ce a inclus saluturi naziste sub ochii autorităților. Această situație sugerează o revigorare a simbolurilor și ideologiilor legionare în contextul actual.
Călin Georgescu și Legionarii: O Relație Evolutivă
Călin Georgescu a fost perceput cu 10 ani în urmă ca un „dușman” al masoneriei, însă recent a început să discute în armonie cu Mișcarea legionară. Această schimbare de atitudine reflectă o dinamică complexă în percepția publică și relațiile dintre diferitele grupuri ideologice în România.
În trecut, organizațiile legionarilor au fost interzise prin lege, iar activitatea lor a fost considerată ilegală. Legea „privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob” este în vigoare, având scopul de a preveni incitarea la ură. Cu toate acestea, aplicarea acestei legi a fost lentă, cu doar două condamnări pentru propagandă legionară în ultimii patru ani, conform Digi24.ro.
Deși contextul legal este restrictiv, un grup de Telegram dedicat „Legionarilor” continuă să funcționeze, păstrând și distribuind materiale istorice legate de mișcarea legionară. Astfel, discuțiile și relațiile dintre diversele facțiuni ideologice pot evolua într-un climat tot mai complex.