Raport despre migrația parlamentarilor înainte de alegerile din 2024
Potrivit unui raport recent, majoritatea candidaților la alegerile parlamentare, care sunt considerați traseiști, figurează pe listele partidelor Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și S.O.S România. În contrast, Uniunea Salvați România (USR) are cei mai puțini candidați cu un astfel de statut. Această concluzie a fost prezentată vineri de Expert Forum.
Analiza parcursului electoral al candidaților
Expert Forum, în colaborare cu Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare, a lansat vineri, 8 noiembrie, un raport intitulat „Migrația parlamentarilor la alegerile din 2024”. Acest document examinează traseul electoral al candidaților, incluzând întrebări esențiale despre schimbările din clasa politică, continuitatea candidaților și migrarea acestora între partide. Septimius Pârvu, expert în alegeri, a subliniat importanța acestor observații.
Legalitatea candidaturilor din partea altor partide
Analiza s-a concentrat asupra partidelor cu cele mai mari șanse de a obține locuri în Parlament, printre care AUR, PNL, PSD, S.O.S România, UDMR și USR. Pârvu a menționat că nu există nimic ilegal în a candida din partea unui alt partid. Aceasta este o libertate fundamentală, dar migrarea constantă între partide poate ridica întrebări legate de loialitate.
Statistici despre candidați
Conform datelor prezentate, 71,33% dintre candidații propuși pentru alegerile din 1 decembrie participă pentru prima dată. Aproximativ 18% dintre aceștia au mai fost implicați în alte alegeri parlamentare anterioare (2020 sau 2016), iar 9% se află la a treia candidatură.
Diferențe între partidele tradiționale și cele noi
Partidele tradiționale, precum PNL, PSD și UDMR, au o rată mai mică de traseism și de candidați noi în comparație cu AUR și S.O.S România, care au reușit să atragă candidați din diverse surse politice. Pârvu a explicat că partidele mai noi, cum ar fi AUR, au nevoie de o bază variată de candidați pentru a se afirma pe scena politică.
Numărul de traseiști în AUR și S.O.S România
AUR și S.O.S România se remarcă printr-un număr semnificativ de candidați traseiști, fiecare având aproximativ 11% din listele electorale alcătuite din astfel de persoane. Această diversitate de candidați contribuie la o reprezentare mai puternică în Birourile Electorale, ceea ce le conferă acestor partide un avantaj în competiția electorală.
Pârvu a explicat că un număr mare de candidați este un indicator al forței unui partid, iar atragerea acestora poate proveni din partide cu un discurs populist sau suveranist, sau din partide care nu au avut succes la putere. Astfel, partidele se îndreaptă către candidați care sunt „pe val” în acest moment.
Un aspect important de menționat este că Diana Șoșoacă, fondatoarea S.O.S România, joacă un rol central în acest context.
Traseismul în Politica Românească: O Analiză a Schimbărilor Partidului AUR
Un fost senator, care a candidat pe listele AUR, s-a retras din partid în 2021 pentru a înființa noua formațiune politică SOS. Această mișcare a fost însoțită de disensiuni și conflicte interne în cadrul AUR, care au dus la o serie de scindări și la apariția unor candidați noi. Expertul consultat subliniază că mulți dintre cei care s-au alăturat AUR au fost dezamăgiți de realitatea partidului, ceea ce a determinat o migrație semnificativă a acestora către SOS România. Această tendință de traseism este mai pronunțată în rândul partidelor cu un discurs suveranist.
Traseiști în Partidele Tradiționale
În ceea ce privește partidele tradiționale, se observă o prezență mai mică a candidaților „noi”. Potrivit unui raport, cei mai mulți traseiști se regăsesc pe listele Partidului Social Democrat, având o pondere de 6.57%. Majoritatea acestor traseiști provin din formațiuni care nu au reușit să obțină un rezultat favorabil la alegerile anterioare, precum PMP, ALDE sau PRO România.
Partidele tradiționale, în ciuda prezenței lor mai reduse în acest context, au contribuit și ele la fenomenul traseismului. Aproape 2% dintre candidații AUR au provenit din PNL, iar o proporție similară de 2% dintre foștii candidați AUR se regăsesc acum pe listele SOS.
Concluzii și Preferințe Politice
Raportul subliniază că partidele precum USR, AUR și SOS propun un număr mai mare de candidați „noi” comparativ cu partidele tradiționale precum PNL, PSD și UDMR. Totuși, acești candidați se află de obicei pe ultimele locuri pe liste, având astfel șanse reduse de a obține funcții de deputat sau senator.
Din aceste observații, se poate deduce că partidele preferă experiența acumulată de candidați și capitalul electoral asociat acesteia, în detrimentul noutății. În plus, între un candidat loial și unul traseist, loialitatea este evident preferată de majoritatea formațiunilor politice.
