Cazul Blake Lively și Tacticile „Ostile” de la Hollywood
Actrița Blake Lively a devenit un subiect de controversă pe internet, deschizând un proces juridic care susține că a fost victima unor „mediile de lucru ostile” din Hollywood, menționând că acestea afectează grav reputațiile. Lively a fost criticată recent pentru comentarii considerate inadecvate în legătură cu violența domestică, subiect al filmului său „It Ends With Us”. Această controversă a fost amplificată de revizitarea unor interviuri vechi, alimentând astfel un val de critici la adresa sa.
În plângerea sa, Lively susține că a fost hărțuită sexual de colegul său de scenă, Justin Baldoni, și că, în urma plângerii sale, a fost ținta unei campanii de „distrugere” a reputației sale. Avocații ei afirmă că a fost victima unui plan sofisticat, coordonat și bine finanțat, care a inclus utilizarea unei „armate digitale” și difuzarea de informații false prin intermediul unor reporteri.
Documentele juridice dezvăluie mesaje text între publicista lui Baldoni și o specialistă în comunicare de criză, care sugerează strategii de manipulare a opiniei publice. Aceste informații oferă o privire rară asupra modului în care se pot desfășura campaniile de PR în industria cinematografică, subliniind complexitatea și provocările cu care se confruntă cei implicați.
Acest caz ridică întrebări importante despre încrederea în mediile de lucru din Hollywood și despre modul în care reputațiile pot fi afectate de tactici ostile, lăsând publicul să se întrebe în cine și ce poate avea cu adevărat încredere.
„`html
Cazul Blake Lively și tacticile „ostile” de la Hollywood
Cazul Blake Lively a evidențiat complexitatea și opacitatea tacticilor utilizate în industria cinematografică pentru a gestiona imaginea publică. Conform avocatului Bryan Freedman, Lively a angajat un manager de criză din cauza „multiplelor cereri și amenințări” care ar fi fost făcute de ea, inclusiv amenințarea de a nu apărea pe platou sau de a nu promova filmul, ceea ce ar fi putut duce la eșecul acestuia la lansare dacă cererile ei nu erau îndeplinite.
Freedman a descris plângerea lui Lively ca fiind „rușinoasă” și plină de „acuzații categoric false”, subliniind că reacția publicului a fost una organică, generată de percepția asupra acțiunilor și marketingului ei, care au fost considerate de prost gust. Această situație reflectă o dinamică similară cu cazul Amber Heard, care a fost și ea subiectul ostilității pe rețelele sociale în urma proceselor de defăimare cu Johnny Depp.
Alexi Mostrous, șeful investigațiilor Tortoise Media, a remarcat paralele între cele două cazuri, evidențiind utilizarea de către companiile de PR a specialiștilor în media digitală pentru a promova povești favorabile clienților lor, într-un mod care rămâne adesea neînțeles și nereglementat.
Variety a subliniat că cazul lui Lively expune un proces din show business menit să funcționeze în umbră, implicând angajarea de experți în comunicare de criză pentru a influența opinia publică și a manipula imaginea clienților, sugerează o „campanie sinistră din umbră” care depășește limitele convenționale ale marketingului.
„` „`html
Cazul Blake Lively și tacticile „ostile” de la Hollywood
Recent, cazul Blake Lively a adus în discuție tacticile controversate utilizate în industria de divertisment. Sharon Waxman de la The Wrap a subliniat că, în disputele de afaceri din Hollywood, este „o tactică destul de comună” ca agenții de PR să disemineze povești negative despre adversari. Rory Lynch, expert în managementul reputației, a menționat că aceste tactici nu sunt ceva nou, amintind de zvonurile din epoca de aur a Hollywood-ului, când starurile Richard Burton și Elizabeth Taylor se foloseau de PR-uri pentru a se denigra reciproc.
Cu toate acestea, discuțiile despre aceste tactici, așa cum au fost expuse în comunicări scrise, nu au fost considerate cele mai înțelepte. Lynch a afirmat că „este de înțeles” că în SUA și Hollywood există PR-uri de criză foarte agresive, dar abordarea prin scris a fost o greșeală. Lively este descrisă ca fiind „un operator sofisticat”, având propriile echipe de PR care lucrează în fundal.
În urma plângerii sale, New York Times a subliniat că Lively a negat orice implicare în răspândirea de informații negative despre adversarii săi. De asemenea, ziarul a adăugat că este imposibil de determinat cât din publicitatea negativă care a fost direcționată împotriva ei a fost generată inițial de cei care lucrează pentru Baldoni si cât a fost amplificată ulterior.
Reacțiile fanilor s-au schimbat, unii dintre ei realizând cum pot fi manipulați să se întoarcă împotriva unei victime a abuzului domestic. Maddy Mussen a postat că „suntem atât de capabili să fim manipulați să urâm o femeie”, iar Laura Snapes de la The Guardian a recunoscut că, după plângerea lui Lively, se întreabă „în ce mai poți avea încredere cu adevărat?”
„`