CCR analizează astăzi solicitarea ÎCCJ referitoare la proiectul de lege privind pensiile judecătorilor
Curtea Constituțională (CCR) dezbate astăzi, miercuri, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților și condițiile de pensionare ale acestora. Judecătorii ÎCCJ afirmă că legea „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției și elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”. Ședința CCR a început la ora 10:00, fiind convocată de președintele instanței supreme, Lia Savonea, pentru a exprima poziția Secțiilor Unite referitoare la acest proiect de lege.
Toți cei 102 judecători prezenți la ședință au votat pentru sesizarea CCR. Purtătorul de cuvânt al instanței supreme, Victor Alistar, a explicat că, în opinia judecătorilor, legea a fost construită „pe o realitate contrafactuală” și nu conține date care să evidențieze impactul economic al aplicării acestei reglementări. Alistar a subliniat că analiza a scos în evidență aspecte care fac soluția normativă incompatibilă cu regulile Constituției, menționând că caracterul de urgență al proiectului nu a fost demonstrat.
Printre motivele de neconstituționalitate extrinseci, Alistar a menționat că invocarea condiționalităților jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context, iar în ceea ce privește motivele intrinseci, a vorbit despre neclaritatea și imprevizibilitatea legii. „Legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilității”, a adăugat el.
Judecătorii acuză că proiectul îi discriminează pe magistrați în raport cu alte categorii care beneficiază de pensii speciale. Legea afectează principiul securității raporturilor juridice, aducând modificări abrupte statutului magistratului fără o tranziție reală. Aproximativ 66% dintre magistrații în funcție ar avea o creștere bruscă a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar 21% la 60-64 de ani. De asemenea, legea oferă un standard minim de calcul de 65% din indemnizațiile brute pentru toate categoriile, însă pentru magistrați plafonarea este drastică, limitată la 70% din net.
Judecătorii consideră că această legislație este neconstituțională din mai multe motive: discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă independența justiției și folosește termeni ambigui și neclari, având lacune normative care o fac incompatibilă cu standardele unui stat de drept. Legea ar anula de facto pensiile de serviciu, afectând grav magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii.
Judecătorii subliniază că, în sistemul pensiilor de serviciu, din peste 200.000 de beneficiari, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică, iar pentru plata drepturilor acestora bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. În acest context, expunerea de motive a proiectului de lege este considerată a fi destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat, fără fundamentare oficială riguroasă.
Recent, Guvernul a aprobat un nou proiect de modificare a pensiilor magistraților, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar judecătorii și procurorii solicită ca pensia lor să fie aproape echivalentă cu ultimul salariu încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca rezultat al unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a subliniat că Guvernul nu a solicitat aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
