Revizuirea estimărilor privind creșterea economică a României
Comisia Europeană a ajustat estimările de creștere a economiei românești pentru anul curent, reducând prognoza de la 3,3% la 1,4%. Această modificare se datorează impactului negativ al exporturilor asupra avansului PIB-ului. De asemenea, Comisia a avertizat că deficitul bugetar va crește până la 8% din PIB în 2024 și va rămâne ridicat, la 7,9% din PIB în 2025, din cauza creșterii accelerate a cheltuielilor guvernamentale.
Încetinirea ritmului de creștere economică
În prognoza anterioară, Comisia estima un avans de 3,3% pentru 2023, urmat de 3,1% în 2025. În schimb, documentul recent subliniază că economia României va înregistra o încetinire a creșterii, cu un avans de 1,4% în acest an, urmat de o ușoară accelerare până la 2,5% în 2025.
Se preconizează că, în anul 2024, sectoarele industriale, construcțiile, IT-ul și transporturile vor suferi o încetinire din cauza scăderii cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali. Aceasta va fi amplificată de creșterea rapidă a salariilor și de prețurile mari la energie. Totuși, vânzările cu amănuntul au crescut semnificativ, pe fondul creșterii veniturilor disponibile. În ciuda acestei dinamici pozitive a consumului privat, contribuția negativă a exporturilor asupra PIB-ului și incertitudinea în jurul măsurilor de consolidare fiscală vor modera creșterea investițiilor private.
Perspectiva deficitului bugetar
Conform noilor estimări, deficitul bugetar al României va atinge 8% din PIB în 2024, comparativ cu 6,5% din PIB în 2023. Anterior, Comisia estima un deficit de 6,9% din PIB pentru 2024 și 7% pentru 2025. Această majorare semnificativă a deficitului este determinată de creșterea rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în special din cauza majorării salariilor în sectorul public, a cheltuielilor cu bunurile și serviciile, precum și a transferurilor sociale, inclusiv pensii.
Se estimează că veniturile vor crește mai lent din cauza unei activități economice sub așteptări. De asemenea, deficitul va rămâne ridicat în 2025 și 2026, cu o creștere a cheltuielilor guvernamentale cauzată de costurile pe termen scurt ale reformei pensiilor și de o creștere suplimentară a cheltuielilor cu dobânzile.
Impactul măsurilor de reducere a deficitului asupra planului fiscal al României
România a prezentat Comisiei Europene, pe 25 octombrie, un plan fiscal și structural pe termen mediu, în cadrul căruia se discută despre măsuri ce ar putea reduce deficitul. Comisia Europeană a subliniat că, deși aceste măsuri nu sunt încă detaliate, ele au potențialul de a diminua semnificativ deficitul public, cu condiția să fie concepute și implementate corect în contextul bugetului pentru 2025.
Inflația pe o traiectorie descrescătoare
Un aspect pozitiv este că inflația în România este prognozată să continue să scadă, de la o medie de 10% în 2023, până la aproximativ 5,5% în 2024. Totuși, presiunile asupra prețurilor rămân ridicate, influențate de cererea internă puternică, rezultată din creșterea salariilor și pensiilor. Comisia Europeană estimează că indicele armonizat al prețurilor de consum va continua să scadă, ajungând în intervalul țintă al BNR (2,5% plus/minus un punct procentual) abia la sfârșitul anului 2026.
Previziuni economice și evoluția PIB-ului
Comisia Europeană publică anual două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și vară). Aceste previziuni includ estimări pentru PIB și inflație pentru toate statele membre, atât pentru anul în curs, cât și pentru anul următor, precum și date agregate pentru Uniunea Europeană și zona euro.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut (PIB) al României nu a suferit modificări în trimestrul trei al anului 2023 comparativ cu trimestrul anterior, însă a înregistrat o scădere de 0,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În primele nouă luni ale anului, economia românească a crescut cu 0,9% față de perioada similară din anul anterior, cu o creștere de 0,8% pe seria ajustată sezonier.
În cel mai recent raport „World Economic Outlook”, Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind avansul economiei românești pentru acest an, ajustându-le la 1,9%, de la 2,8% cât fusese prognozat în aprilie. De asemenea, în luna septembrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit proiecția de creștere economică pentru anul curent, stabilind-o la 2,8%, în scădere de la 3,4% anterior, cu un PIB estimat la aproape 1.769 miliarde de lei.