Consiliul Concurenței și Directivelor pentru Administrația Canalelor Navigabile
Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) din cadrul Consiliului Concurenței a realizat un studiu detaliat intitulat „Porturile fluviale românești – caracteristici, eficiență și potențial competitiv“. Studiul evidențiază necesitatea unor investiții semnificative în infrastructura fluvială, precum și restructurarea tarifelor pentru a optimiza utilizarea porturilor și a valorifica potențialul transportului fluvial, care este mai economic și mai puțin poluant.
Un aspect important analizat a fost modul de organizare și administrare a infrastructurii de transport fluvial, inclusiv activitățile economice desfășurate în fiecare port de la Dunăre. Scopul este de a identifica noi oportunități de dezvoltare pentru a crește competitivitatea acestui tip de transport.
În România, există 43 de porturi și puncte de operare pe sectorul fluvial, dintre care 9,3% sunt administrate de Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța, care gestionează patru porturi pe canalele navigabile. Este esențial ca ACN să colaboreze cu operatorii portuari pentru a asigura investiții în utilități și echipamente necesare pentru operarea eficientă a porturilor.
Studiul subliniază că, în 2024, mai multe administrații portuare au înregistrat reduceri de tarife. De exemplu, Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța a redus tariful de tranzitare a canalelor cu 14,2% și pe cel de pilotaj cu 57,3%.
În ciuda acestor reduceri, traficul de mărfuri a scăzut semnificativ, înregistrând o diminuare de 24,9% în 2023 față de 2021. Compania de stat trebuie să identifice cauzele acestei scăderi și să implementeze măsuri pentru revitalizarea activității porturilor. Această tendință de scădere continuă de la an la an este un semnal de alarmă pentru administrațiile portuare, care trebuie să se adapteze rapid la schimbările din piață.
Consiliul Concurenței și porturile fluviale românești
Consiliul Concurenței a analizat situația porturilor fluviale din România, punând accent pe directivele aplicabile Administrației Canalelor Navigabile (ACN). În anul 2023, Portul Ovidiu a înregistrat o pondere de 36,5% din traficul total operat, în scădere față de anii anteriori. Portul Basarabi ocupă locul al doilea, având o cotă de trafic între 33% și 38,5% în perioada 2021-2022.
Alte porturi administrate de ACN, cum ar fi Portul Medgidia și Portul Luminița, au avut cote de trafic mai mici, de la 21,4% la 1,5%. Este important de menționat că Portul Luminița nu a înregistrat trafic de mărfuri în perioada 2021-2022. Analizând fluctuațiile de trafic, s-a observat o scădere semnificativă a activității în Porturile Basarabi și Ovidiu, cu procente de 35,1% și, respectiv, 31,7% în perioada 2022-2023.
Direcții tarifare și influența lor
În ceea ce privește tarifele aplicate, acestea sunt stabilite conform legislației naționale și se bazează pe datele din contabilitatea de gestiune, după consultarea operatorilor economici. Tarifele de tranzitare reprezintă principala sursă de venit pentru canalele navigabile, cum ar fi Canalul Dunăre – Marea Neagră și Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari.
În perioada 2021-2024, tarifele specifice infrastructurii portuare au crescut cu o medie de 13,2%, înregistrând variații considerabile. În anul 2024, unele administrații portuare, inclusiv Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța, au aplicat reduceri semnificative ale tarifelor de tranzitare, de exemplu, cu 14,2% pentru tranzitul tonelor de capacitate și o diminuare de 57,3% pentru tariful de pilotaj.
Restructurarea tarifelor de tranzitare este un aspect esențial care ar putea contribui la stimularea creșterii traficului fluvial, având în vedere tendințele actuale și necesitatea de adaptare la condițiile de piață.
Consiliul Concurenței și Directiva pentru Porturile Fluviale Românești
Recent, Consiliul Concurenței a subliniat importanța îmbunătățirii infrastructurii portuare din România, pentru a stimula transportul fluvial. O direcție esențială este reducerea tarifelor, care, conform analizei, sunt considerate mult prea mari și ar putea descuraja operatorii din domeniu.
Proiecte Investiționale în Porturile Fluviale
În perioada 2022 – 2023, Administrația Canalelor Navigabile (ACN) a demarat un proiect semnificativ de modernizare și extindere a capacității de operare în Portul Luminița, finanțat prin fonduri europene, cu o valoare totală de 10.484.912,08 lei. Pentru următorii ani, ACN are în plan proiecte investiționale estimative de aproximativ 1.104.425.393 de lei pentru perioada 2024 – 2026.
Un alt proiect relevant este cel de modernizare a Portului Ovidiu, care beneficiază de o finanțare mixtă, cu o valoare cumulată de 65.024.765 de lei. De asemenea, la Medgidia, au fost inițiate mai multe proiecte de modernizare, inclusiv studiile de fezabilitate și modernizarea fronturilor de așteptare, cu investiții ce totalizează aproximativ 80.000.000 de lei pentru perioada 2024 – 2026.
Concluzii
În concluzie, Consiliul Concurenței recomandă ca ACN să se concentreze pe îmbunătățirea infrastructurii portuare, reducerea tarifelor și diversificarea activităților economice, pentru a atrage mai mulți operatori și a stimula astfel transportul fluvial în România.
